Câți bani trebuie să ai în România ca să te poți considera bogat

Economiștii – și nu numai – își pun deseori întrebarea „ce înseamnă să fii bogat.”

Pragul sărăciei este bine definit, dar nu avem o definiție care să ne spună de la ce venit în sus ne putem considera bogați. HotNews a publicat o serie de răspunsuri la această întrebare, venite de la George Butunoiu, Valeriu Stoica, Lucian Croitoru și Cătălin Păuna. De asemenea, Florian Libocor, economistul-șef al BRD, spunea, într-un text publicat la noi pe site că „este provocator să încerci să stabilești un nivel de la care să consideri că ai trecut pragul de la care „începi să fii bogat”.

„Bogat poți să fii sărac fiind, precum și invers. Bogăția are, cred, precum viața, mai multe (dar cel puțin două) nuanțe, între care una (și probabil cea mai larg acceptata ca fiind esențială) este cea materială. Poți să spui că atunci când nevoile îți sunt acoperite de ceea ce câștigi, dar mai poți și să economisești, începi să fii bogat. Este oare corect? În parte da, în totalitate nu”, spunea Libocor.

La nivel de tari, avuția neta personală necesara pentru a intra în grupul „celor 1%“ diferă substanțial, conform Knight Frank Wealth Sizing Model, mai precizează Florian Libocor. Este nevoie de circa 2 – 2,1 milioane USD in Germania si Franța, de circa 5 milioane si aproape 8 milioane in Elveția, respectiv Monaco. In China, respectiv Japonia, este nevoie de 850.000, respectiv 1,5 milioane dolari. In Rusia, 400 mii dolari, iar in India circa 60 mii dolari. În România este nevoie de circa 300.000 de dolari, conchide economistul-șef.

În America, un sondaj făcut pe 800 de indivizi bogați a descoperit că, în ciuda succesului financiar considerabil, două treimi dintre ei nu se consideră bogați, deși mulți au active de peste 10 milioane de dolari.

Sondajul a întrebat cum își văd oamenii averea, ce prețuiesc cel mai mult, la cine apelează pentru sfaturi și ce îi face să nu doarmă nopțile. Răspunsurile au arătat că îngrijorările milionarilor sunt legate de inflație, de tensiunile geopolitice, de bursele foarte volatile și de criza climatică, aceasta afectând valoarea proprietăților lor.

Alte riscuri menționate de respondenți includ a teama de a fi victima fraudelor financiar , competitivitatea economiei interne, pierderea locurilor de muncă și marjele de profit în scădere.