Premierul Ilie Bolojan a susținut, joi, prima conferință de presă de la preluarea mandatului, prezentând un pachet amplu de măsuri fiscale și administrative, cu impact direct asupra cheltuielilor publice, veniturilor bugetare și structurii aparatului de stat. Mesajul central: România trebuie să oprească risipa și să-și regândească politicile fiscale pentru a evita o criză economică.
Două praguri de TVA și accize majorate
Una dintre cele mai așteptate decizii vizează reorganizarea cotei de TVA. Bolojan a anunțat că, „foarte probabil”, România va renunța la actualul sistem cu trei cote de TVA, optând pentru un model cu două praguri. Noua formulă va fi anunțată săptămâna viitoare, în contextul discuțiilor cu Comisia Europeană și cu agențiile de rating.
De asemenea, guvernul ia în calcul o creștere a accizelor pentru alcool și combustibili, în încercarea de a genera venituri rapide, fără a majora TVA-ul standard în mod direct.
Tăieri de cheltuieli: sporuri, burse și comitete
Premierul a prezentat o serie de măsuri de reducere a cheltuielilor, începând cu reevaluarea sporurilor bugetare: „Avem un sistem dezechilibrat, cu sporuri peste sporuri, multe fără justificare. Ele vor fi revizuite și corelate cu performanța”.
Un exemplu oferit: reducerea unui comitet guvernamental de la 17 persoane plătite cu 4.000 euro lunar, la 5 persoane cu 1.000 euro/lună.
În educație, sistemul burselor școlare va fi „reconfigurat”, după ce cheltuielile au crescut de la 187 milioane lei în 2021 la 4,7 miliarde lei în 2024. Premierul consideră că o parte dintre aceste burse au fost acordate formal, fără corelare cu performanțele reale ale elevilor.
Reforma sistemului de sănătate: mai mulți contribuabili
Executivul analizează extinderea bazei de contribuabili în sistemul de sănătate. Cu peste 16 milioane de beneficiari și doar câteva milioane de contribuabili activi, sistemul nu este sustenabil, spune Bolojan. Guvernul ia în calcul eliminarea unor scutiri și introducerea contribuției pentru pensionarii cu venituri ridicate.
Totodată, se analizează o posibilă impozitare suplimentară a capitalului – în special în cazul băncilor, al câștigurilor din jocuri de noroc și al dividendelor.
Măsuri fiscale din 2026: impozit pe proprietate și capital majorat
Guvernul va anunța, în perioada următoare, și un set de măsuri care vor intra în vigoare începând cu 2026. Printre acestea, creșterea impozitului pe proprietate și a impozitului pe capital (dividende), măsuri care vor fi comunicate anticipat, „pentru a da predictibilitate piețelor și a evita șocuri”.
Aceste decizii vor fi însoțite de o reformă administrativă la nivel local, cu accent pe performanță și dimensionare realistă a personalului din instituțiile publice.
Moratoriu pe licitațiile fără finanțare
Premierul a mai anunțat un moratoriu de 6 luni pentru noile licitații publice din fonduri guvernamentale care nu au oferte sau câștigători desemnați. Măsura nu se aplică proiectelor din fonduri europene, care vor fi chiar accelerate. Obiectivul este prioritizarea investițiilor care pot fi duse la capăt și care au un impact real în comunități.
Subvenții mai mici pentru partide, reorganizare în Senat și la RAAPPS
Premierul a confirmat că subvențiile acordate partidelor vor fi reduse la rectificarea bugetară. În același timp, el a criticat practicile din Senat și din regia RAAPPS, unde s-au observat transferuri masive și gestionări ineficiente ale patrimoniului de stat.
Premierul a anunțat numirea economistului Ionuț Dumitru ca prim consilier onorific – un semnal către piețe că profesionalismul va prima în luarea deciziilor economice.
Fii primul care comentează