Cu 15 ani în urmă, la 1 ianuarie 2007, România devenea membru cu drepturi depline al Uniunii Europene.
Preşedintele Klaus Iohannis afirmă în mesajul transmis la 15 ani de aderarea româniei la UE, că este fundamental să conştientizăm că apartenenţa României la Uniunea Europeană nu este „un dat”, ci se construieşte prin solidaritate, responsabilitate, puterea consensului, respectul pentru ceilalţi, dorinţa fermă de a prezerva unitatea şi coeziunea în formularea răspunsurilor la provocările viitoare.
Iată integral textul mesajului:
„Sărbătorim 15 ani de la aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană, un moment cheie în construcţia României europene de astăzi.
Aderarea la UE ne-a ancorat în spaţiul european de democraţie şi valori, un ideal care a devenit realitate prin sacrificiul suprem al celor care au luptat în Decembrie 1989. În acel moment crucial al istoriei noastre, românii au cerut la unison libertate, drepturi fundamentale, domnia legii şi democraţie. Dobândirea statutului de membru al Uniunii Europene a concretizat un parcurs ales de cetăţeni în mod asumat şi fără ezitare. Drumul european rămâne în mod legitim singura opţiune de prosperitate, stabilitate şi dezvoltare pe termen lung a României.
Beneficiile aduse cetăţenilor şi societăţii noastre sunt concrete şi înseamnă îmbunătăţirea vieţii de zi cu zi, fie că vorbim despre piaţa internă, protecţia mediului, digitalizare, libera circulaţie şi oportunităţile de a studia, lucra sau trăi oriunde în Uniunea Europeană, fie despre finanţarea dezvoltării şi a modernizării în multiple domenii, precum infrastructura, zonele rurale, energia, sectorul medical, educaţia.
România contribuie astăzi, în mod direct, ca stat membru, la consolidarea şi întărirea Uniunii Europene. Acţiunea comună în baza principiului solidarităţii, accelerarea reformelor destinate creşterii convergenţei şi a coeziunii, susţinerea valorilor fundamentale ale Uniunii noastre, prin respectarea libertăţii, democraţiei, egalităţii şi statului de drept, implementarea priorităţilor în materie de schimbări climatice, digitalizare şi rezilienţă reprezintă obiective esenţiale pe care România şi le-a asumat şi pe care le promovează la rândul său în cadrul Uniunii şi în relaţia cu ceilalţi parteneri.
Am avut recent o dovadă concretă a dimensiunii umane a principiului solidarităţii, când celelalte state membre au răspuns prompt apelului autorităţilor române pentru sprijin medical şi cu produse farmaceutice, astfel încât să putem gestiona efectele ultimului val al pandemiei de COVID-19. La rândul nostru, am ajutat alte state membre UE sau din vecinătatea Uniunii cu echipe şi echipamente medicale, atunci când situaţia epidemiologică din ţările respective a fost deosebit de dificilă.
Momentul aniversar de astăzi ne oferă, dincolo de radiografia semnificaţiei aderării la Uniunea Europeană şi a câştigurilor incontestabile pe care statutul de membru le-a adus cu sine pentru cetăţenii români, şi oportunitatea unei proiecţii asupra viitorului, asupra a ceea ce ne dorim să reprezinte Uniunea pe care o pregătim pentru generaţiile viitoare.
Declaraţia adoptată la Summitul pe care l-am găzduit la Sibiu, la 9 mai 2019, a enunţat angajamentul pentru o Europă mai unită, de la est la vest şi de la nord la sud, bazată pe soluţii comune, pe solidaritate în vremuri dificile şi pe protejarea în continuare a modului european de viaţă, a democraţiei şi a statului de drept.
„Uniunea de astăzi este mai puternică decât cea de ieri şi dorim să continuăm să o facem tot mai puternică pentru ziua de mâine. Acesta este angajamentul nostru pentru generaţiile viitoare. Acesta este spiritul de la Sibiu şi spiritul unei noi Uniuni în 27, pregătită să îşi îmbrăţişeze viitorul ca un corp unitar”, am afirmat la unison toţi liderii europeni în Declaraţia de la Sibiu.
Mesajele transmise prin Declaraţia adoptată atunci îşi dovedesc o dată în plus validitatea, în condiţiile în care acţionăm împreună pentru a pregăti Europa viitorului, pornind de la lecţiile învăţate din recenta criză sanitară.
Sunt încrezător că Uniunea va continua să se dezvolte şi să răspundă activ la provocările pe care digitalizarea şi schimbările climatice le generează peste tot în lume, să ofere cetăţenilor săi siguranţă, bunăstare şi stabilitate. În această perioadă în care cetăţenii europeni sunt invitaţi să se pronunţe asupra priorităţilor europene, în cadrul Conferinţei privind viitorul Europei, este important ca dorinţele şi ideile românilor să se facă auzite, pentru ca apoi să putem formula în plan european decizii echilibrate, care să corespundă acestor aşteptări.
Astăzi, când ne aflăm la 15 ani de la momentul aderării, trebuie să continuăm să le vorbim tinerilor despre Europa şi despre importanţa şi beneficiile majore ale proiectului european. Este fundamental să conştientizăm că apartenenţa României la Uniunea Europeană nu este „un dat”, ci se construieşte prin solidaritate, responsabilitate, puterea consensului, respectul pentru ceilalţi, dorinţa fermă de a prezerva unitatea şi coeziunea în formularea răspunsurilor la provocările viitoare”.
Mesajul prim-ministrului României, Nicolae-Ionel Ciucă, privind aniversarea a 15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană
„Marcăm astăzi 15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană. La 1 ianuarie 2007, țara noastră a devenit parte a acestui proiect european unic, care a asigurat și continuă să asigure stabilitatea și prosperitatea continentului nostru. Intrarea în Uniunea Europeană a avut loc prin efortul comun al clasei politice și diplomaților români, sub auspiciile garanțiilor de securitate oferite de apartenența la NATO, cea mai puternică alianță politico-militară din lume, prin încrederea câștigată în teatrele de operații de militarii români, care s-au dovedit parteneri loiali și bine pregătiți ai aliaților occidentali.
Măsura succesului aderării noastre la UE este confirmată atât de menținerea unui sprijin larg al cetățenilor români pentru Uniune, cât și de bunăstarea adusă în cei 15 ani de apartenență la Uniune. Produsul Intern Brut al României s-a triplat, după aderarea la UE (2006 – 342,7 miliarde lei, 2021 – 1.190 miliarde lei), iar PIB -ul pe cap de locuitor a devenit de aproape patru ori mai mare (2006 – 16.170 lei, 2021 – 61.368 lei).
Expertiza și finanțarea europene şi-au pus amprenta în aproape toate domeniile economice, fie că vorbim despre proiecte de reabilitare şi infrastructură la nivel local sau regional, despre susținerea dezvoltării şi modernizării agriculturii românești, despre participarea în proiecte de cercetare. Fonduri europene de zeci de miliarde de euro au intrat în țară. Și continuă să vină, contribuind la investiții care cresc nivelul calității vieții și aduc mai aproape de noi standardele occidentale la care ne raportăm. Alte peste 90 de miliarde de euro ne sunt puse la dispoziție de Uniunea Europeană, în următorii ani, prin Planul Național de Redresare și Reziliență și prin cadrul financiar multi-anual.
Dar poate cel mai important câștig a fost acela al liberei circulații pentru oameni, bunuri și servicii. Milioane de români lucrează, învață ori își petrec vacanțele în alte țări din Uniunea Europeană. Majoritatea exporturilor românești sunt în state membre UE. Piața Unică Europeană este deschisă antreprenorilor români, care beneficiază de acces liber și sprijin acordat prin finanțările europene.
Tinerii români participă intens în schimburile universitare finanțate prin programele Erasmus.
Toate acestea au permis integrarea României în UE de o manieră trainică şi profundă. Proiectele finanțate cu fonduri europene, a căror absorbție trebuie tot mai mult eficientizată, contribuie incontestabil la dezvoltarea noastră economică și socială, susținând reforme dificil de realizat doar prin propriile forțe. Obiectivele ambițioase ale Uniunii în diverse domenii acționează ca un stimul important în orientarea și avansarea măsurilor de la nivel național.
România europeană este mai conectată, mai inovativă şi mai prosperă decât oricând în istoria sa, aflându-se în mod constant în topul economiilor cu cea mai rapidă creștere economică din UE. Solidaritatea europeană, marcată și prin decizia istorică de adoptare, în contextul pandemiei de Covid-19, a Planului European de Redresare și Reziliență, va permite susținerea reformelor necesare pentru un curs de dezvoltare inclusivă, de care să beneficieze toți românii, indiferent dacă locuiesc în zonele urbane sau rurale, în oricare parte a României, dacă doresc o educație adaptată exigențelor inovative ale economiei viitorului sau acces la servicii mai bune de sănătate.
Cum solidaritatea și unitatea sunt un parcurs cu dublu sens, România rămâne ferm angajată în susținerea obiectivului de consolidare a Uniunii Europene. Pentru România, apartenența la Uniune reprezintă cadrul solid de dezvoltare democratică, economică și socială pentru cetățenii români și pentru societatea românească. De asemenea, acțiunea României în plan european va continua să fie ghidată de respectul deplin pentru statul de drept, pentru Tratatele Uniunii și pentru principiile și valorile înscrise în Tratate, ca piloni de bază ai Uniunii, precum și pentru dreptul european în general.
Integrarea deplină a României trebuie să includă obiectivele majore privind îndeplinirea angajamentelor Mecanismului de Cooperare și Verificare, aderarea la Spațiul Schengen și intrarea în Zona Euro, locuri de muncă bine plătite, economie bazată pe energie curată și digitalizare.
Suntem, în egală măsură, ca stat care valorifică experiența propriei aderări la Uniune acum 15 ani, pregătiți să acționăm în continuare pentru a transmite mai departe valorile și principiile europene, în vecinătatea noastră, către partenerii noștri care au făcut o opțiune strategică solidă, pe calea reformelor și a proceselor de modernizare europeană.”
Fii primul care comentează