Faţada de nord a clădirii Cazinoului din Constanţa este dezvelită vineri, lucrările de consolidare şi reabilitare fiind realizate în proporţie de 57%, anunţă Ministerul Dezvoltării. „Termenul astăzi aflat în vigoare pentru predarea acestei investiţii este sfârşitul lunii martie 2023, care în mod aproape sigur se va mai ajusta”, a explicat ministrul Cseke Attila.
Cseke Attila a declarat, într-o conferinţă de presă, că lucrările la Cazinou vor fi încheiate anul viitor.
„Termenul astăzi aflat în vigoare pentru predarea acestei investiţii este sfârşitul lunii martie 2023, care în mod aproape sigur se va mai ajusta. Şi vreau să vă explic puţin contextul. Fiind o lucrare desăvârşită în 1910, de-a lungul timpului, de când a pornit investiţia, de doi ani şi un pic, s-a descoperit necesitatea unor lucrări suplimentare, mai ales legate de partea de consolidare a clădirii, dar şi pe partea de ornamente. Dacă vedeţi, de exemplu, cele patru turnuri de berbecuţ care impresionează pe acoperiş, ele au trebuit reconstruite complet, nu au putut fi reabilitate. (…) Aceste turnuleţe s-au reconstruit. Sunt în continuare provocări destul de mari legate de partea de consolidare, respectiv pe partea de ornamente, pe partea de arhitectură, care necesită o flexibilizare a termenului de execuţie. Eu cred că cel mai important lucru pentru noi toţi este acela de a avea o lucrare de calitate, de care să ne bucurăm cu toţii la finalul acestei investiţii”, a explicat ministrul Dezvoltării.
El a precizat că, dacă va fi nevoie, va fi asigurată şi finanţare suplimentară.
„Dacă va fi nevoie, în mod cert va fi şi finanţare suplimentară. Nu există probleme de angajament guvernamental din acest punct de vedere. Avem finanţarea asigurată şi pentru stadiul actual şi, dacă va fi nevoie de o finanţare suplimentară, vom asigura acest lucru”, a punctat ministrul Dezvoltării.
El s-a referit şi la problemele de structură de la Cazinou.
„Pe partea de structură, cele mai importante probleme, dacă vreţi, care trebuiau soluţionate, sunt pe partea de est. Am fost împreună, le-am văzut, le-am văzut şi la vizita anterioară, anul trecut. Constructorul a avansat frumos, aţi văzut, s-a refăcut un zid de sprijin complet, care ţine partea de est a clădirii Cazinoului. Şi partea de subsol astăzi este consolidată la standardele actuale aflate în vigoare. Se urcă în sus cu această această investiţie. Sunt lucrări care nu puteau fi cunoscute în momentul întocmirii proiectului tehnic. Important este să găsim întotdeauna soluţii tehnice şi financiare pentru a le soluţiona. La o asemenea anvergură de construcţie, cum este Cazinoul Constanţa, era de aşteptat că se vor descoperi necesităţi de lucrări suplimentare”, a transmis Cseke Attila.
Întrebat care va fi destinaţia Cazinoului după reabilitarea acestuia, ministrul Dezvoltării a răspuns: „Aici cred că trebuie să îl întrebaţi pe domnul primar şi Primăria municipiului Constanţa. Eu ştiu ceea ce se doreşte. Se doreşte să fie un spaţiu care în care să se prezinte, pe de o parte, istoria acestei clădiri, pe de altă parte, să fie ceva legat de partea specifică, dacă vreţi, a Constanţei, că suntem pe litoral, adică legat de mare. Evident, avem aici Sala Oglinzilor, care permite desfăşurarea unor evenimente culturale sau chiar de alt tip, artistice, prin grandoarea acestei săli. Adică sunt spaţii care pot fi valorificate în mod cert, dar ele vor fi stabilite ca şi atribuţie de către beneficiarul lucrării, care este Primăria Municipiului Constanţa”.
Recomandare: Primarul Vergil Chițac este „îngândurat” din cauză că va trebui să întrețină Cazinoul Constanța
La rândul său, directorul general al Aedifica Carpaţi, Petre Badea, a povestit jurnaliştilor care au fost cele mai mari probleme întâmpinate în timpul lucrărilor.
„Problemele de stabilitate a clădirii, deci era aproape de risc de demolare clădirea. De la fundaţii, peninsula avea calcarul fisurat şi fugea spre mare şi am pus o sută de piloţi, radierea am ancorat-o de casă, zidăriile erau cu mortar var stins cu nisip de la 1910 şi a dispărut varul în zonele unde era umiditate şi să am înlocuit multe… Deci, zidurile refăcute, planşeele, marea majoritate s-au refăcut. Erau plaşee metalice cu bolţişoare de cărămidă şi a ruginit metalul şi am înlocuit cu planşee de beton. Au dispărut pardoselile existente, care nu mai erau de valoare arhitecturală, erau făcute ulterior, prin anii ’80. La început au fost mozaicuri cu desene Art Nouveau, care, datorită elasticităţii planşeelor, în timp a crăpat şi s-au dus. Noi aveam prevăzut să le reparăm, să le restaurăm pe cele existente, dar dacă s-au înlocuit planşele de beton, au dispărut pardoselile existente şi acum la Comisia de cultură şi arhitecţii au prevăzut pardoseli din marmură colorate cu desene Art Nouveau, care, normal, sunt mai scumpe multe”, a afirmat Petre Badea.
Întrebat care ar fi problemele la structura de rezistenţă, Petre Badea a răspuns: „Acum nu mai sunt decât planşeul de sus, jumătatea dinspre mare, peste Sala Oglinzilor, care trebuie demolat şi refăcut. E tot o lucrare suplimentară, nimeni nu şi-a dat seama că era acoperit de o placă interioară din beton. Şi în zona de est, de acolo planşeele toate şi zidăria exterioară care e degradată cărămida, fiind spre crivăţ acolo a fost singurul loc unde cărămidă a avut de suferit în timp”.
Fii primul care comentează