Tranziția spre energie verde transformă atât economia, cât și viețile noastre de zi cu zi. Unul din jucătorii regionali pe piața energiei electrice din sud-estul Europei, cu predominanță în România, are sediul în Constanța. Este vorba despre Monsson Trading (parte a Monsson Group) care a avut în 2022 o cifră de afaceri de peste 900 milioane lei.
Am realizat un interviu cu Andrei Muntmark, directorul general al Monsson Trading, și cu Sebastian Enache, Head of Mergers and Acquisitions la Monsson Group, despre perspectivele energiei verzi, provocările din domeniu, dar și despre investiții imobiliare (compania a cumpărat în zona peninsulară a Constanței: Casa Albert Theiler, Casa Tache Manicatide, Casa cu lei, fostul Hotel Bulevard).
Cristian Hagi: Monsson Trading a avut în 2022 o cifră de afaceri de 903 milioane lei, în creștere de la 502 milioane lei, în 2021. De asemenea, a trecut de la o pierdere de 16 milioane lei la un profit de 102 milioane lei. Care este secretul acestor creșteri?
Andrei Muntmark, Monsson Trading: Anul 2021 a adus o situație total surprinzătoare pentru toată lumea pe piața energetică mondială întrucât prețurile au crescut foarte mult. Strategia noastră, anterioară acestui moment, a fost să vindem energia prin contracte pe termen de minimum un an, în avans, iar din această cauză, am tranzacționat electricitatea la prețuri mai mici decât era normal, având în vedere creșterile de preț ulterioare, consemnate atât în România, cât și la nivel internațional. Ca să fiu foarte sincer, anumite tranzacții au fost păguboase pentru noi și ne-au dus într-un an cu pierdere. În anul următor, 2022, creșterile de prețuri au continuat, dar noi am adoptat o strategie de tranzacționare diferită, preferând să vindem pe termen mult mai scurt deci la un preț de piață în creștere și acest lucru a determinat o creștere a profitabilității versus anul 2021. În principiu, în vânzarea de electricitate, activitatea noastră principală, profitabilitatea este strâns legată de modul în care te poziționezi versus vânzările din piață. Mai departe, contează foarte mult proporția dintre cantitatea de energie vândută pe termen scurt versus cantitatea de energie vândută pe termen lung și, de regulă, acest balans este rezultatul unor calcule minuțioase făcute de specialiștii noștri. În apărarea lor, aș putea spune că, de regulă, variațiile de preț nu sunt chiar atât de mari, dar anii 2021 și 2022 au fost atipici și la fel este și anul 2023. Doar că, între timp, ne-am adaptat eficient la noua paradigmă de funcționare a pieței.
C.H.: Este 2023 un an bun pentru companiile care activează în domeniul energiilor regenerabile?
Andrei Muntmark, Monsson Trading: Având în vedere creșterea de prețuri la energie electrică, 2022 a reprezentat un an în care producătorii de energie regenerabilă au fost în general pe profit datorită prețului mai mare din piață. Anterior, majoritatea producătorilor fuseseră pe pierdere încă de la înființare din cauza faptului că prețul electricității era mai mic decât costul de producție, ceea ce nu era sustenabil, iar schema de suport prin certificate verzi, care era necesară pentru a compensa acest preț mic fusese redusă.
Sebastian Enache, Monsson Group: Din perspectiva producției de energie electrică și a proiectelor regenerabile, asistăm la o dezvoltare masivă a industriei fotovoltaice care va depăși capacitatea eoliană instalată, cel puțin până în 2026. După 2026 și până în 2030, lucrurile se vor echilibra și, mai departe, până în 2030, estimăm să avem cel puțin 7000 MW noi de energie regenerabilă. Există dorință, însă din perspectivă legislativă, simțim cum modificările permanente de legislație afectează timpul de implementare a proiectelor, finanțarea, dar, mai ales, încrederea investitorilor străini în stabilitatea pieței românești și a proiectelor dezvoltate aici. Noi, local, încercăm să fim „un buffer” (o zonă de protecție) și să le demonstrăm investitorilor interesați că deși au loc des schimbări legislative, totuși, în România, avem potențial de piață și există multe oportunități pentru dezvoltare.
Investiții în derulare
C.H.: Care sunt principalele investiții pe care le aveți în derulare în prezent?
Andrei Muntmark, Monsson Trading: În prezent, dezvoltăm soluții pentru a optimiza dezechilibrele din portofoliul nostru de clienți. Intenționăm, de exemplu, să creăm un Virtual Power Plant (o centrală electrică virtuală), prin care se pot cupla consumul și producția astfel încât să reducem costurile pentru clienții noștri și să le putem oferi prețuri mai bune în viitorul apropiat.
Sebastian Enache, Monsson Group: Monsson s-a concentrat mereu pe inovație și am dorit întotdeauna să optimizăm portofoliul clienților prin tehnologii de ultimă oră. În acest moment, Monsson lucrează pentru a pune în funcțiune și estimăm că vom reuși până în luna noiembrie 2023 cea mai mare unitate de stocare pe baterii din România, cu o putere de 24 MWh, unitate care va funcționa conectată la parcul eolian Mireasa (50MW) și la viitorul parc fotovoltaic Gălbiori (30MW), fiind prima instalație hibridă de acest gen. Exact cum spune și Andrei, Monsson are în vedere integrarea tuturor tehnologiilor verzi într-un Virtual Power Plant și, în acest fel, să reușim optimizarea producției pentru un cost optim al energiei plătite de utilizatorii finali.
C.H.: Care sunt principalele provocări pentru astfel de companii?
Andrei Muntmark, Monsson Trading: Ne dorim un mediu legislativ predictibil deoarece investițiile în domeniul energetic se fac pe termen lung și necesită o amortizare cu durată mare. Activitatea noastră implică în permanență o dezvoltare de noi soluții pentru a deveni mai eficienți și presupune, de asemenea, și investiții considerabile în automatizare informatică. Mai mult decât atât, este necesar să ne asigurăm că oamenii din echipa noastră și talentele pe care le atragem din piață au mulți ani de experiență în bune practici în domeniu. Mai departe, angajații trebuie să fie instruiți în mod constant și să meargă la training-uri de specializare și supra-specializare. De asemenea, trebuie să poată să își actualizeze continuu informațiile din zona modificărilor legislative și, cel mai important, să înțeleagă cât mai bine nevoile clienților și asta într-o piață în permanentă evoluție și care este și una foarte concurențială.
Forța de muncă bine pregătită, o provocare
C.H.: Economia României se confruntă cu un deficit al forței de muncă. În domeniul dumneavoastră se simte acest deficit? Dacă da, cum poate fi el acoperit?
Sebastian Enache, Monsson Group: Domeniul este într-o dezvoltare accelerată și , din păcate, simțim zilnic lipsa de forță de muncă bine pregătită și calificată. Avem nevoie, până în 2030, la nivel de industrie, de peste 15.000 de angajați noi. Încă de acum doi ani, am anticipat acest moment și am început să căutăm soluții. Una dintre soluțiile eficiente identificate a fost ceea ce astăzi numim Proiectul RENEWACAD, prin care am reușit cu succes calificarea a peste 750 de mineri din zonele afectate de tranziția energetică. De asemenea, avem în plan deschiderea a două noi centre de pregătire, unul în Arad și unul în Târgu Jiu, și sperăm că în anul 2024 vom deschide un astfel de centru și în Galați. Prin aceste investiții, ne propunem să devenim cea mai mare rețea din România de infrastructură educațională pentru sursele regenerabile de energie, dezvoltând o gamă de peste 200 de cursuri pentru diferite specializări. În plus, apariția prosumatorilor în piața de energie regenerabilă ne face să fim mai atenți și la nevoile instalatorilor autorizați care trebuie să-și extindă echipele și să facă față nu numai cererilor de instalări, dar și anticipatelor solicitări de mentenanță și reparații ale acestor sisteme.
C.H.: Este adevărat că unele din meseriile care sunt acum pe piață nu există în nomenclatorul de meserii? Dacă da, ce se poate face?
Sebastian Enache, Monsson Group: Aveți dreptate și trebuie să recunosc că acum trei ani ne luptam cu Ministerul Muncii ca să convingem funcționarii de acolo că este nevoie de noi meserii pentru industria noastră. Acum, la ceva timp distanță, pot spune însă că avem în minister un partener de nădejde și cooperăm ca să putem avea și în România un cadru legal pentru desfășurarea activităților celor peste 6.500 de profesioniști care lucrează deja în această industrie și pentru care a trebuit să scriem de la zero pagini întregi de standarde ocupaționale și să ne asigurăm că autoritățile vor introduce noile meserii în nomenclatorul existent la nivelul pieței naționale a muncii. Pentru echipa noastră din Monsson Group, a fost mult de lucru și am realizat o muncă foarte complicată în spate, care se vede prea puțin, însă și satisfacția este pe măsură. În acest moment, avem cinci noi standarde ocupaționale și meserii care au fost aprobate în perioada 2020-2023 și lucrăm cot la cot cu cei din minister la încă 10 standarde noi pentru calificări ce vor apărea anul viitor. Atât timp cât avem aceste meserii aprobate din punct de vedere legal, putem începe calificarea oamenilor într-un mod organizat și cu o programă educațională corelată cu standardele internaționale în materie.
C.H.: Cine sunt specialiștii pe care îi pregătiți? Unde îi găsiți?
Sebastian Enache, Monsson Group: Proiectul realizat de Wind Power Energy (companie care face parte din Monsson Group) împreună cu Asociația Română pentru Energie Eoliană (RWEA) și cofinanțat din Fondul Social European, prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020 are ca scop recalificarea angajaților din zonele afectate de tranziția energetică, mineri și personal din sectorul carbonifer românesc, pentru a deveni specialiști în domeniul energiei regenerabile și al distribuției de electricitate. Până în luna februarie 2023, dintre persoanele, majoritatea mineri, care au parcurs programele puse la dispoziție, 750 au primit certificări în domeniu, grație sprijinului acordat, 119 și-au găsit un loc de muncă, iar 576 angajați au beneficiat de sprijin pentru participarea la formare/validare de competențe. La centrul nostru de pregătire ajung și tineri absolvenți, dar și persoane de peste 45-50 de ani care doresc să-și schimbe domeniul de activitate către un sector nou, aflat în plină dezvoltare și care va fi parte din viața noastră și peste cel puțin 50 de ani de acum încolo: Energia Regenerabilă. În fiecare an, în centrele noastre, ajung peste 4.000 de cursanți, majoritatea din România. Până la declanșarea pandemiei, aveam peste 30% din cursanți din alte state. Vorbim despre țări ca Ucraina, Bulgaria, Serbia, Turcia, Grecia șau Polonia. Acum însă ne concentrăm pe nevoile pieței românești, care are mult potențial de creștere.
„Energia Regenerabilă reprezintă viitorul”
C.H.: Românii și-au instalat prin programe guvernamentale și nu numai panouri fotovoltaice a căror putere o depășește pe cea de la Centrala Nuclearelectrică de la Cernavodă, iar tendința pare să continue. Poate crea acest lucru probleme Sistemului Energetic Național (sau altfel de probleme)?
Sebastian Enache, Monsson Group: Energia regenerabilă este prezentă de foarte mulți ani atât în sistemul nostru energetic național, cât și peste tot în Europa. Niciodată nu au existat probleme deoarece tehnologia folosită este una nouă și special proiectată ca să poată să fie compatibilă cu sistemele energetice existente. Acum că majoritatea capacităților de producere poluante se vor închide, în cadrul procesului de tranziție energetică, ponderea de surse regenerabile din sistem va crește. De aceea, atât investitorii, cât și Transelectrica promovează cât mai mult bateriile și sistemele de stocare care să funcționeze în tandem cu noile capacități instalate. Energia regenerabilă poate să fie astăzi controlată, stocată și folosită oricând. Sistemele prosumatorilor sunt benefice pentru asigurarea energiei destinate consumului propriu. Totuși, sunt necesare investiții masive în rețelele de distribuție, precum și în rețeaua de transport pentru a flexibiliza această infrastructură și a o aduce la același nivel tehnic cu cea existentă în alte țări europene.
C.H.: Este România interesantă în continuare pentru investiții în energia verde? Dacă nu, de ce nu?
Sebastian Enache, Monsson Group: Mesajul nostru este unul simplu: Energia Regenerabilă, de orice fel și obținută prin orice tehnologie, reprezintă viitorul. Trebuie să avem în vedere creșterea constantă a temperaturilor peste tot în lume, vremea – tot mai greu de prezis și fenomenele meteo extreme din ultimii ani. Viitorul copiilor noștri ține de fiecare dintre noi și numai reducând poluarea și folosind energie curată putem să le asigurăm o viață de calitate. România va continua să fie atractivă pentru investiții în energie verde atât timp cât legislația rămâne una prietenoasă, atât timp cât zona fiscală asigură o predictibilitate a bugetelor și cât timp există resurse de vânt sau soare. Investitorii prezenți în România își pot duce banii oriunde. Decizia de investiție într-o țară sau în alta se ia numai în funcție de rentabilitatea proiectelor și de stabilitatea legislativă. Este foarte simplu și foarte complicat în același timp: ține numai de noi să fim atractivi, să fim niște parteneri de încredere, stabili și să îi facem să investească aici.
Despre investițiile imobiliare
C.H.: Domnule Muntmark, ați achiziționat cel puțin patru clădiri de referință în zona peninsulară din Constanța. De ce? Când credeți că vor începe lucrările de reabilitare la Casa cu Lei și ce destinație va avea clădirea? Care este stadiul investițiilor în celelalte imobile?
Andrei Muntmark, Monsson Trading: Investițiile în centrul vechi al Constanței sunt contribuția noastră la înfrumusețarea orașului și avem intenția fermă de a revitaliza zona și de a readuce gloria Constanței de odinioară, prin renovarea clădirilor superbe pe care le avem. Nu vă ascund faptul că speranța mea personală este că toată zona se va reabilita în câțiva ani și că vom dispune cu toții de toate facilitățile pe care un centru vechi al unui oraș mare și minunat ar trebui să le ofere locuitorilor, turiștilor, dar și mediului de afaceri.
Casa Albert Theiler este actualul sediu al lui Monsson Trading și este prima clădire renovată din portofoliul nostru, mai exact a fost finalizată în anul 2022. Clădirea a fost construită în stilul art-nouveau după încheierea primului război mondial. Primul proprietar cunoscut a fost omul de afaceri Mișu Georgescu, care în anul 1929 a vândut imobilul către omul de afaceri Albert Theiler. Caracteristica specială a clădirii, după care este recunoscută, o constituie parapeții balcoanelor și ai terasei superioare, cu model floral stilizat, de inspirație orientală.
Mai departe, Casa Tache Manicatide este în prezent în plin proces de renovare, după ce a necesitat consolidări și întăriri mai consistente ca să ne asigurăm că este rezistentă la standardele de siguranță seismică din ziua de astăzi. Estimăm că o vom putea inaugura în a doua parte a anului 2024. Destinația sa va fi aceea de sediu de birouri. Ca scurt istoric, Casa Manicatide este una dintre clădirile simbol ale Constanței, având o arhitectură impresionantă. A fost construită în anul 1899 de către comerciantul grec Tache Manicatide, președinte al Camerei de Comerț, consilier comunal și trader de cereale, după planurile arhitectului H.N. Mangoianu, în stil ecletic, cu elemente predominant neoclasice.
Pentru Casa cu Lei, am demarat deja procesul de autorizare, are un certificat de urbanism depus la primărie pentru renovare, se fac studii de fezabilitate și intenționăm să începem reabilitarea cât mai repede posibil. Avem bugetul deja alocat acestui proiect, iar planul nostru este unul simplu și laborios în același timp: ne dorim să o readucem la frumusețea ei inițială și să fie accesibilă publicului larg. Ideal ar fi să putem demara lucrările de renovare în primăvara viitoare, însă nu putem estima în acest moment o dată anume întrucât depindem de o echipă mare de proiectanți și specialiști.
După cum probabil știți, clădirea nu este una obișnuită, ci este clasificată ca monument istoric de clasa A. Pentru detaliere, Casa cu Lei este una dintre clădirile istorice de referință pentru orașul Constanța, a fost ridicată după planurile arhitectului Ion Berindei între anii 1895 – 1898 și impresionează cu o arhitectură ce aparține eclectismului. Numele clădirii provine de la cei patru lei prezenți pe capitelurile coloanelor de la intrare, un element ce se regăsește pe multe alte schițe ale celebrului arhitect.
În ceea ce privește fostul Hotel Bulevard, aflat – de asemenea – în portofoliul nostru imobiliar, ne dorim să îl renovăm și să aibă destinația din nou de hotel, în ideea de a satisface nevoile turiștilor din zona peninsulară. În momentul de față, sunt puține locuri de cazare funcționale și credem că turismul în zona peninsulară are mare potențial. La acest imobil, am avut, din păcate, nedorite întârzieri la faza de proiectare și a fost reluat procesul de autorizare. Începerea efectivă a renovării sale ar putea avea loc în a doua partea a anului 2024. Pentru cititorii dumneavoastră care nu cunosc prea bine istoria Constanței, clădirea ce a găzduit fostul Hotel Bulevard, situat pe strada Remus Opreanu la numărul 1, a fost construită în anul 1912 și a făcut parte până la Primul Război Mondial din elita hotelurilor din oraș. Hotelul Bulevard a fost construit, de asemenea, într-un stil eclectic, de data aceasta, cu elemente rococo și art nouveau și, credem noi, este o bijuterie arhitecturală, care are nevoie de investiții consistente pentru a reveni la adevărata sa strălucire.
Interviul a fost publicat inițial în Constanța 100%.
Sper sa vedem Casa cu Lei gata in viata asta!!!