Asociația Națională a Agențiilor de Turism solicită Guvernului României instituirea unui mecanism permanent prin care companiile să își poată păstra angajații în perioadele de reducere temporară a activității economice. Propunerea vizează instrumente precum programul Kurzarbeit, credite fiscale, facilități temporare privind taxarea muncii și scheme pentru formarea profesională.
Demersul este prezentat într-o scrisoare deschisă adresată premierului Ilie Bolojan și semnată de președintele ANAT, Cristian Bărhălescu.
„Nu cerem bani! Cerem responsabilitate”, afirmă reprezentanții industriei, care susțin că România trebuie să intervină înainte ca dificultățile temporare ale companiilor să se transforme în disponibilizări, șomaj și pierderea personalului calificat.
Patronatele: Economia încetinește, iar costurile cresc simultan
ANAT arată că economia românească traversează o perioadă de încetinire, pe fondul consolidării fiscal-bugetare, al reducerii consumului, al creșterii costurilor de operare și al majorării costului muncii.
Potrivit documentului, salariul minim brut a fost majorat cu 6,8% începând cu 1 iulie 2026, iar efectele sunt resimțite în special în sectoarele care folosesc intensiv forța de muncă.
Reprezentanții industriei precizează că nu contestă necesitatea reducerii deficitului bugetar, însă consideră că măsurile fiscale trebuie însoțite de evaluări permanente și de soluții pentru limitarea efectelor asupra companiilor și angajaților.
„Problema apare atunci când efectele lor se suprapun într-un interval prea scurt pentru ca economia să se poată adapta prin mecanismele sale normale”, se arată în scrisoare.
ANAT avertizează că lipsa unor măsuri preventive poate duce la investiții amânate, reducerea angajărilor, creșterea șomajului, scăderea consumului și pierderea capitalului uman format de companii.
Turismul și HORECA, printre primele sectoare afectate
Organizația prezintă turismul și industria HORECA drept un studiu de caz privind efectele încetinirii economice și ale modificărilor politicilor publice.
Conform datelor invocate de ANAT, numărul turiștilor sosiți în structurile de cazare a scăzut cu 6,1% în perioada ianuarie–aprilie 2026, comparativ cu intervalul similar al anului trecut. În luna aprilie, numărul înnoptărilor ar fi fost cu 11,6% mai mic decât în aprilie 2025.
Tendința de scădere ar fi început încă din 2025, când numărul sosirilor în structurile de cazare s-a redus cu 2,4%, iar cel al înnoptărilor cu 1,7%, potrivit datelor citate în scrisoarea deschisă.
Încasările din voucherele de vacanță au scăzut puternic
ANAT susține că modificarea sistemului voucherelor de vacanță a contribuit la reducerea cererii pentru turismul intern.
Potrivit datelor centralizate de organizație pe baza informațiilor Ministerului Finanțelor, valoarea decontărilor voucherelor de vacanță a scăzut cu 61,5% în primele cinci luni ale anului 2026, de la aproximativ 557 de milioane de lei la 214,5 milioane de lei.
În luna mai, scăderea ar fi depășit 70%. În același timp, valoarea voucherelor achiziționate de angajatori s-ar fi redus cu 8,8%.
Reprezentanții industriei afirmă că diminuarea încasărilor nu reflectă integral amploarea problemei, deoarece creșterea prețurilor maschează parțial reducerea numărului efectiv de servicii turistice vândute.
Operatorii din turism estimează că volumul pieței interne s-ar fi redus cu aproape 30%, în special după schimbarea sistemului voucherelor de vacanță.
ANAT critică promovarea externă insuficientă a României
O altă problemă semnalată este numărul redus al turiștilor străini atrași în România.
Potrivit datelor OECD citate de ANAT, România a înregistrat în anul 2024 aproximativ 2,4 milioane de turiști străini în structurile de cazare, în creștere cu 13,8% față de anul anterior, dar în continuare sub nivelul anterior pandemiei.
Organizația consideră că bugetele alocate promovării turistice externe sunt mult prea reduse și nu pot genera o creștere semnificativă a turismului de incoming.
În lipsa turiștilor străini și a prelungirii sezonului, industria rămâne dependentă de consumul intern, afectat la rândul său de reducerea veniturilor disponibile și de modificarea programului voucherelor.
Angajații sezonieri aleg alte state
ANAT atrage atenția și asupra dificultăților întâmpinate de companii în păstrarea personalului calificat.
Sezonul estival din România durează aproximativ două-trei luni, în timp ce în state concurente, precum Grecia și Croația, activitatea turistică se desfășoară pe perioade mai lungi.
În aceste condiții, mulți angajați aleg să lucreze în străinătate, unde beneficiază de venituri stabile și contracte de muncă mai lungi.
Patronatele susțin că disponibilizarea personalului în perioadele cu activitate redusă produce pierderi atât pentru companii, cât și pentru economie, deoarece angajatorii trebuie ulterior să suporte din nou costurile de recrutare și pregătire profesională.
Avertisment privind o nouă creștere a TVA
Reprezentanții turismului avertizează că o nouă majorare a TVA pentru serviciile turistice ar reduce și mai mult competitivitatea României în raport cu destinațiile din regiune.
Potrivit ANAT, regimul redus de TVA este utilizat în numeroase state europene tocmai pentru susținerea turismului și a investițiilor în domeniu.
O creștere a taxării ar putea duce la scumpirea serviciilor, la diminuarea cererii și la amânarea unor investiții private.
Kurzarbeit și facilități fiscale pentru păstrarea angajaților
ANAT propune crearea unui mecanism național permanent care să fie activat atunci când indicatorii economici arată că anumite sectoare traversează dificultăți temporare.
Printre soluțiile menționate se numără programele de tip Kurzarbeit, prin care programul de lucru poate fi redus temporar, iar o parte din venitul angajaților este compensată, creditele fiscale pentru companiile care păstrează locurile de muncă, facilitățile temporare privind fiscalitatea muncii și sprijinul pentru formarea profesională.
Mecanismul nu ar trebui destinat exclusiv turismului, ci tuturor sectoarelor afectate de crize economice sau de efectele unor politici publice.
„Costul unei intervenții preventive este aproape întotdeauna mai mic decât costul șomajului, al pierderii capitalului uman, al reducerii consumului și al relansării unor sectoare economice după ce acestea au fost deja afectate”, susțin reprezentanții patronatului.
ANAT invită organizațiile patronale, confederațiile, sindicatele și specialiștii în politici publice să participe la elaborarea unui asemenea mecanism, care să permită intervenția rapidă înainte ca problemele economice temporare să producă efecte sociale permanente.
1 Trackback / Pingback