România traversează una dintre cele mai periculoase perioade economice din ultimele decenii, iar avertismentele economiștilor, precum Radu Georgescu, Managing Partner la CFO Network, sunt mai sumbre ca niciodată.
Într-o postare recentă pe LinkedIn, Georgescu trage un semnal de alarmă, comparând situația actuală a României cu cea a Greciei din 2009, când economia elenă a intrat în colaps din cauza unui deficit bugetar nesustenabil. Cu toate acestea, el subliniază că România ar putea fi într-o poziție chiar mai gravă, iar următorii ani vor aduce o criză economică profundă, cu efecte devastatoare asupra tuturor sectoarelor societății.
Deficitul bugetar: o bombă cu ceas
Conform datelor prezentate de Georgescu, România a încheiat anul 2024 cu un deficit bugetar de 9,3% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană, conform Eurostat. Acest nivel este alarmant, mai ales în contextul în care Grecia a intrat în incapacitate de plată în 2009, când deficitul său a depășit 9%. Pentru 2025, prognozele sunt și mai pesimiste: deficitul bugetar ar putea ajunge între 10-12% din PIB, pe fondul unei structuri de venituri și cheltuieli dezechilibrate. „Lunar, România cheltuie cu 30% mai mult decât încasează. Dacă ar fi fost o firmă, era de mult în insolvență,” avertizează Georgescu.
Guvernul român a bazat estimările pentru 2025 pe o creștere economică ipotetică de 2,5%, însă datele din primul trimestru al anului arată o creștere economică de 0% față de trimestrul precedent. În termeni reali, aceasta indică o scădere economică mascată, ceea ce amplifică riscurile. Pentru a reduce deficitul la nivelul cerut de Uniunea Europeană (7% din PIB în 2025), statul ar trebui să elimine anual între 60 și 100 de miliarde de lei din economie, fie prin reducerea cheltuielilor, fie prin creșterea taxelor. O astfel de ajustare ar putea arunca țara într-un „sevraj economic” de proporții, cu consecințe sociale și economice dramatice.
Deficitul de cont curent: o altă rană deschisă
Pe lângă deficitul bugetar, România se confruntă cu un alt dezechilibru major: cel mai mare deficit de cont curent din Europa, comparabil cu cel al Turciei. Acest indicator reflectă diferența dintre importuri și exporturi, iar în primul trimestru al anului 2025, deficitul de cont curent a atins 7,656 miliarde de euro, față de 4,201 miliarde în aceeași perioadă a anului trecut, conform BNR. Această situație indică o dependență masivă de importuri și o scădere a competitivității economice. Georgescu avertizează că, similar Turciei, care a experimentat o devalorizare dramatică a lirei și o inflație galopantă, România riscă o presiune uriașă pe leu, cu efecte asupra prețurilor și puterii de cumpărare.
Fondurile europene: o oportunitate ratată
Spre deosebire de Grecia din 2010, care a beneficiat de sprijin financiar internațional, România se confruntă cu blocarea fondurilor PNRR din 2023 și a accesat doar 5% din fondurile europene pentru perioada 2021-2027. Această incapacitate de a atrage bani europeni agravează situația, limitând resursele disponibile pentru investiții și reforme. Comisia Europeană a avertizat că, fără măsuri urgente de reducere a deficitului, România riscă suspendarea fondurilor UE, ceea ce ar adânci și mai mult criza.
Ce urmează? „Un deceniu de suferință economică”
Georgescu prevede o perioadă dificilă de cel puțin 10 ani, posibil mai mult, în care România va trece printr-o recesiune profundă. „Grecia nu a revenit la nivelul economic din 2008 nici după 17 ani,” subliniază el, sugerând că România ar putea urma un traseu similar. Printre efectele anticipate se numără:
- Prăbușirea bulelor economice: Consumul excesiv, creditarea, piața imobiliară și bursa sunt toate supraevaluate și vulnerabile. Georgescu estimează o scădere a pieței imobiliare cu 30-50%, dobânzi la credite (IRCC și ROBOR) care ar putea ajunge la 30%, și o devalorizare a leului până la 10 lei/euro.
- Creșterea șomajului și protestele sociale: Reducerile bugetare vor afecta sectoarele publice, ducând la greve și nemulțumiri sociale. Scăderea economică de 3-6% în următorii doi ani va amplifica aceste tensiuni.
- Inflație și scăderea puterii de cumpărare: Devalorizarea leului și creșterea prețurilor la importuri vor eroda veniturile românilor, în timp ce inflația, estimată la 5,1% în 2025, va continua să crească.
Soluții? Reformele sunt obligatorii, dar greu de implementat
Pentru a evita colapsul, România are nevoie de reforme structurale urgente, dar instabilitatea politică și lipsa de voință a guvernelor din ultimii ani au întârziat aceste măsuri. Printre soluțiile propuse de economiști se numără:
- Reducerea cheltuielilor publice: Reformarea administrației, reducerea numărului de unități administrative și eliminarea risipei din sectorul public sunt esențiale. Însă, tăierile trebuie făcute strategic pentru a nu afecta serviciile esențiale.
- Creșterea veniturilor fiscale: Îmbunătățirea colectării taxelor, combaterea evaziunii fiscale și eliminarea scutirilor care creează distorsiuni sunt măsuri necesare, dar nepopulare.
- Investiții în producție și inovare: Stimularea producției interne și a cererii agregate ar putea crește PIB-ul, reducând astfel deficitul relativ. Investițiile în tehnologie și digitalizare sunt cruciale pentru competitivitate.
Totuși, implementarea acestor reforme este complicată de contextul politic tensionat. Alegerile din 2025 au întârziat formarea unui guvern stabil, iar presiunile sociale și riscul ascensiunii partidelor suveraniste ar putea complica și mai mult situația.
O lecție dureroasă pentru români
Radu Georgescu încheie cu un avertisment dur: „Până acum era un moft să înțelegi economie. Acum este obligatoriu.” Românii vor învăța pe pielea lor ce înseamnă o criză economică, pe măsură ce bulele financiare se sparg și realitatea deficitelor devine imposibil de ignorat. Totuși, el vede și o parte bună: criza ar putea reorienta societatea către valorile esențiale, punând capăt consumului excesiv și risipei.
În concluzie, România se află la un moment de răscruce. Fără măsuri rapide și credibile, țara riscă să intre într-o spirală a datoriilor și recesiunii, cu efecte care vor afecta generații întregi.
Fii primul care comentează