Banca Națională a României avertizează că nivelul riscurilor la adresa stabilității financiare rămâne ridicat, pe fondul dezechilibrelor interne persistente și al tensiunilor geopolitice globale. Concluziile apar în „Raportul asupra stabilității financiare”, ediția iunie 2026, aprobat de Consiliul de administrație al BNR în ședința din 6 iulie 2026. Analizele au fost realizate pe baza informațiilor disponibile până la 12 iunie 2026.
Două riscuri sistemice severe pentru România
Potrivit raportului, BNR identifică două riscuri sistemice severe: incertitudinile globale generate de multiplele evenimente geopolitice și deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne. Ambele au perspectivă constantă în perioada următoare. Alte două riscuri sunt evaluate la nivel moderat: riscul de nerambursare a creditelor contractate de sectorul neguvernamental, aflat pe o tendință de creștere, și riscul asociat securității cibernetice și inovației financiare, pentru care perspectiva este de intensificare.
Conflictul din Orientul Mijlociu și riscul unui nou șoc energetic
Pe plan extern, BNR arată că riscurile s-au accentuat după publicarea raportului anterior, în special din cauza escaladării conflictului din Orientul Mijlociu și a blocajelor din Strâmtoarea Ormuz. Aceste evoluții pot genera șocuri pe partea ofertei, cu efecte asupra securității energetice și alimentare, asupra inflației, creșterii economice și apetitului global pentru risc.
„O prelungire sau o intensificare a conflictului ar amplifica tensiunile pe piețele de energie și ar determina o înăsprire suplimentară a condițiilor financiare”, notează BNR.
România are cele mai mari deficite fiscal și de cont curent din Uniunea Europeană
Pe plan intern, principala problemă rămâne dezechilibrul macroeconomic. România continuă să aibă deficite mari, atât fiscal, cât și de cont curent, în timp ce creșterea economică rămâne modestă. BNR arată că, în termeni ESA, deficitul bugetar a fost de 7,9% din PIB în 2025, iar prognoza de primăvară 2026 a Comisiei Europene indică o reducere la 6,2% din PIB în 2026. Chiar și așa, nivelul rămâne ridicat și menține presiuni asupra finanțelor publice.
Creștere economică slabă și putere de cumpărare afectată
Economia României a crescut cu doar 0,7% în 2025, după un avans de 0,9% în 2024. BNR explică această evoluție prin efectele ajustării fiscale, temperarea cererii interne și scăderea puterii de cumpărare a populației. Un element pozitiv menționat în raport este reorientarea modelului de creștere economică, de la unul bazat mai ales pe consum către unul susținut de investiții.
BNR: Consolidarea fiscală este esențială pentru rating și costurile de finanțare
BNR subliniază că menținerea încrederii investitorilor și a agențiilor de rating depinde de continuarea consolidării fiscal-bugetare și de existența unui cadru de politici coerent, credibil și predictibil. Miza este limitarea presiunilor asupra costurilor de finanțare și asupra cursului de schimb, precum și readucerea datoriei publice pe o traiectorie sustenabilă.
PNRR, o miză majoră: România mai are de absorbit circa 10,7 miliarde de euro
Un alt punct sensibil este absorbția fondurilor europene, în special prin PNRR. BNR arată că întârzierile în implementarea reformelor și investițiilor au dus la revizuirea planului, alocarea totală fiind redusă la 21,4 miliarde de euro, de la 28,5 miliarde de euro în forma inițială. România a încasat până acum 6,4 miliarde de euro sub formă de granturi și 4,32 miliarde de euro sub formă de împrumuturi, iar suma rămasă de absorbit este de aproximativ 10,7 miliarde de euro.
Populația rezistă mai bine decât companiile
Raportul arată că populația rămâne, în ansamblu, rezilientă din punct de vedere financiar. Depozitele populației la bănci au ajuns la 413,7 miliarde lei în martie 2026, însă ritmul de creștere anuală s-a temperat, la 8,1%, față de 10,7% în martie 2025. BNR atrage atenția și asupra concentrării economiilor: la finalul anului 2025, doar 0,6% dintre deponenți dețineau 29% din totalul economiilor bancare.
În cazul companiilor, situația este mai fragilă. Indicatorul de sănătate financiară al firmelor nefinanciare rămâne peste pragul de risc, dar s-a deteriorat ușor. Marja profitului net a scăzut la 4,6% în iunie 2025, iar gradul de îndatorare a urcat la 140,5%.
Creditele neperformante cresc în cazul companiilor
Această deteriorare se vede și în calitatea creditelor. Rata creditelor neperformante acordate populației a coborât la 2,9% în martie 2026, însă în cazul companiilor nefinanciare a crescut la 5,6%, cu 1,2 puncte procentuale peste nivelul din aceeași perioadă a anului anterior. Cele mai riscante segmente sunt creditele acordate IMM-urilor, în special microîntreprinderilor și întreprinderilor mici, creditele cu garanții de stat acordate firmelor și expunerile față de piața imobiliară comercială.
BNR semnalează și ponderea importantă a creditelor în valută în cazul companiilor nefinanciare: 53% din portofoliu, în martie 2026. În cazul populației, creditele în valută continuă să scadă și au ajuns la 7% din total.
Sectorul bancar rămâne solid
Sectorul bancar românesc rămâne însă solid, potrivit BNR. În martie 2026, rata fondurilor proprii totale era de 23,7%, indicatorul de lichiditate LCR era de 246%, iar NSFR de 191%. Rata creditelor neperformante pe ansamblul sectorului bancar era de 2,8%. Profitabilitatea rămâne bună, cu un ROA de 1,4% și un ROE de 14,1%.
Băncile au expuneri mari pe statul român
Cu toate acestea, BNR avertizează asupra unei interdependențe importante între bănci și stat. Creanțele guvernamentale reprezentau 27,6% în martie 2026, mult peste media UE de 9,7% în septembrie 2025. În condiții normale, această expunere nu generează probleme majore, dar, în cazul unor evoluții adverse ale ratingului suveran, poate deveni un canal de propagare a riscurilor.
Cazul ROBOR: amenzi de 3,73 miliarde lei și risc de litigii
Raportul include și un avertisment legat de amenzile aplicate de Consiliul Concurenței în cazul ROBOR. BNR notează că, în iunie 2026, Consiliul Concurenței a sancționat 10 bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde lei, echivalentul a 710 milioane de euro, pentru presupusa coordonare a comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR. Banca Națională susține că este nevoie de clarificări pentru a evita confuzii, așteptări nerealiste sau acuzații nefondate cu impact asupra stabilității financiare.
BNR avertizează că amenzile ar putea duce și la litigii inițiate de clienții care au avut credite indexate la ROBOR. În funcție de modul în care ar fi calculat presupusul prejudiciu, pierderile generate de aceste litigii ar putea depăși cuantumul amenzilor
1. Patru vulnerabilități structurale ale României
Raportul mai identifică patru vulnerabilități structurale ale României: disciplina scăzută la plată și vulnerabilitățile din bilanțul firmelor, nivelul redus al intermedierii financiare, problema demografică și lipsa forței de muncă specializate, precum și schimbările climatice.
2. România, ultimul loc în UE la intermediere financiară
România rămâne pe ultimul loc în Uniunea Europeană la ponderea creditului neguvernamental în PIB: 22% în primul trimestru din 2026, față de media UE de 66%. BNR arată că acest decalaj reflectă nu doar oferta de credit, ci și particularități ale economiei românești: autofinanțarea firmelor, utilizarea creditului comercial, capitalizarea redusă a companiilor și nivelul scăzut de educație financiară.
3. Populație mai îmbătrânită și forță de muncă insuficientă
În plan demografic, România se confruntă cu reducerea populației active și îmbătrânirea populației. La 1 ianuarie 2026, populația după domiciliu scăzuse cu 0,5% față de anul anterior, iar numărul persoanelor vârstnice raportat la 100 de persoane tinere a crescut la 136,6. România are una dintre cele mai scăzute rate de ocupare din UE, 69% în rândul populației de 20–64 de ani în 2025.
4. Schimbările climatice devin risc financiar
Schimbările climatice reprezintă, de asemenea, o vulnerabilitate majoră. România este evaluată ca fiind foarte vulnerabilă la încălzirea globală și la fenomene meteorologice extreme, în special inundații fluviale și secetă. BNR arată că firmele relevante climatic, așa-numitele companii „brown”, generează 36,8% din valoarea adăugată brută la nivel agregat, dețin 44% din activele totale și angajează 30,2% din salariații companiilor nefinanciare.
Concluzia BNR: sistem bancar robust, dar vulnerabil la șocuri suprapuse
Concluzia raportului este că sistemul bancar românesc rămâne robust, dar stabilitatea financiară este vulnerabilă la suprapunerea mai multor șocuri: deficite interne mari, creștere economică slabă, tensiuni geopolitice, risc suveran, posibile presiuni pe curs și dobânzi, deteriorarea situației firmelor și riscuri cibernetice tot mai sofisticate.
Fii primul care comentează