Banca Națională a României a decis, marți, 7 aprilie 2026, să păstreze neschimbată dobânda de politică monetară la 6,50% pe an, într-un context economic complicat, marcat de inflație încă ridicată, încetinirea economiei și noi riscuri venite din criza energetică globală.
Consiliul de administrație al BNR a hotărât, totodată, să mențină dobânda pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și dobânda la facilitatea de depozit la 5,50% pe an. De asemenea, banca centrală a păstrat nivelurile actuale ale rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale băncilor.
Inflația a mai coborât, dar rămâne la un nivel foarte ridicat
Potrivit datelor analizate de BNR, rata anuală a inflației a continuat să scadă lent în primele două luni din 2026, ajungând la 9,31% în februarie, față de 9,69% în decembrie 2025. Scăderea a fost susținută în principal de ieftinirea energiei electrice și a gazelor naturale, însă efectul a fost parțial anulat de evoluțiile din zona combustibililor, produselor din tutun, prețurilor administrate și alimentelor.
Și inflația de bază, urmărită atent de BNR, a înregistrat o ușoară temperare. Indicatorul CORE2 ajustat a coborât la 8,3% în februarie, de la 8,5% la finalul anului trecut, pe fondul unor efecte de bază favorabile, al unor prețuri mai temperate la import și al slăbirii consumului.
Chiar și așa, banca centrală avertizează că inflația ar putea crește din nou în perioada martie-iunie 2026, peste nivelurile estimate anterior. Principalul motiv este scumpirea combustibililor, după creșterea puternică a cotațiilor petrolului și gazelor naturale în contextul războiului din Orientul Mijlociu.
Economia încetinește puternic
Tabloul economic descris de BNR arată o slăbire accentuată a activității economice. În trimestrul IV din 2025, economia României s-a comprimat cu 1,9% față de trimestrul anterior, după o scădere de 0,1% în trimestrul III.
Raportat la aceeași perioadă a anului precedent, avansul PIB a coborât la doar 0,2%, de la 1,7% în trimestrul III. BNR explică această frânare prin aportul negativ al variației stocurilor și prin scăderea moderată a consumului populației.
Există însă și câteva semnale pozitive. Investițiile au continuat să crească robust, iar exportul net a redevenit expansionist, ceea ce a contribuit la reducerea deficitului comercial și la o ușoară ameliorare a deficitului de cont curent.
Pentru primul trimestru din 2026, BNR vede o ușoară redresare față de trimestrul anterior, dar în același timp anticipează o nouă scădere a dinamicii anuale a PIB.
Semnale slabe din consum, industrie și construcții
Datele din ianuarie 2026 indică o economie care continuă să piardă viteză. Vânzările cu amănuntul și serviciile prestate populației și-au accentuat puternic declinul în termeni anuali, lucrările de construcții au reintrat în teritoriu negativ, iar producția industrială și-a amplificat semnificativ contracția.
În același timp, exporturile au început să slăbească mai vizibil, iar ecartul favorabil față de importuri s-a redus. Chiar și așa, deficitul comercial și deficitul de cont curent au continuat să se reducă.
Piața muncii începe să dea semne de răcire
BNR observă și o deteriorare treptată a pieței muncii. Numărul salariaților din economie și-a accentuat scăderile lunare în ianuarie, iar companiile raportează o reducere clară a intențiilor de angajare.
În plus, deficitul de forță de muncă semnalat de firme s-a diminuat accentuat, inclusiv pe fondul crizei energetice și al incertitudinilor generate de conflictul din Orientul Mijlociu. Totodată, ritmul de creștere al salariilor brute nominale s-a temperat, iar costurile unitare cu forța de muncă din industrie au coborât semnificativ față de nivelurile ridicate din a doua jumătate a anului 2025.
Tensiuni pe piețele financiare
Banca centrală mai arată că piețele financiare au devenit mai tensionate în martie, după izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu. Randamentele titlurilor de stat pe termen mediu și lung au crescut puternic, pe fondul deteriorării abrupte a sentimentului investitorilor, mai ales față de piețele din regiune.
Cursul leu/euro a urcat și el, însă relativ modest comparativ cu alte state din regiune, după care s-a stabilizat la noul nivel.
În paralel, creditarea sectorului privat a arătat o ușoară revigorare. Ritmul anual de creștere al creditului a urcat la 6,8% în februarie 2026, de la 6,2% în decembrie 2025. Totuși, ponderea creditului în lei a continuat să scadă, ajungând la 67,8%.
Mesajul BNR: prudență maximă
În evaluarea sa, banca centrală transmite clar că riscurile rămân foarte mari. Pe de o parte, consolidarea bugetară începută în 2025 ar putea reduce presiunile inflaționiste și ar ajuta la corectarea dezechilibrelor externe. Pe de altă parte, războiul din Orientul Mijlociu și actuala criză energetică globală pot afecta puterea de cumpărare, activitatea firmelor, inflația și costurile de finanțare.
BNR subliniază că absorbția fondurilor europene, în special a celor din PNRR, este esențială pentru a compensa parțial efectele negative ale consolidării bugetare și ale conflictului extern.
Deciziile luate marți urmăresc, potrivit instituției, „asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile”.
Minuta ședinței de politică monetară va fi publicată pe 22 aprilie 2026, la ora 15:00, iar următoarea ședință a Consiliului de administrație al BNR dedicată politicii monetare va avea loc pe 15 mai 2026.
Fii primul care comentează