Prima lună a anului 2026 a adus la bugetul consolidat al României ceva ce nu a mai văzut de șapte ani: excedent. Veniturile totale au fost de 55,12 miliarde de lei — cu 17,9% mai mult față de ianuarie 2025, iar cheltuielile totale s-au situat la 54,27 miliarde lei, în scădere cu 6% față de ianuarie 2025.
Privit însă atent, tabloul este mai nuanțat: unele creșteri reflectă tendințe structurale durabile, altele sunt efecte de moment, iar în spatele cifrelor pozitive se ascunde un semnal care merită atenție serioasă — prăbușirea absorbției fondurilor europene pentru investiții.
Veniturile — ce a crescut și de ce
Impozitul pe dividende a explodat: +59,7%
Prima componentă este impozitul pe dividende, care a explodat cu +59,7%. Explicația este tehnică, dar importantă: modificările legislative adoptate în 2024 privind cota de impozitare a dividendelor au determinat mulți acționari și asociați să distribuie dividende accelerat în decembrie 2025, înainte ca noile reguli să intre în vigoare. Rezultatul este o concentrare artificială de venituri bugetare în primul trimestru al lui 2026, care nu va fi repetabilă la aceeași intensitate în lunile următoare. Este un efect real, dar irepetabil.
Impozitul pe salarii și venit: +31,4%
Cea mai mare categorie de venit fiscal a adunat 9,02 miliarde de lei, cu 31,4% mai mult față de aceeași lună a anului trecut. Această creștere are două componente cu naturi fundamental diferite.
Impozitul pe salarii: +13,7%
A doua componentă este impozitul pe salarii propriu-zis: +13,7% față de ianuarie 2025. Aceasta este o creștere structurală și, prin natura ei, permanentă. Fondul de salarii din economie a crescut în aceeași perioadă cu 6,1% — deci diferența de aproape 8 puncte procentuale nu vine din salarii mai mari, ci din baza fiscală extinsă: începând cu 1 ianuarie 2025, facilităților fiscale acordate salariaților din construcții, agricultură, industria alimentară și IT au fost eliminate. Sectoare care anterior beneficiau de scutiri sau reduceri de contribuții plătesc acum impozite la nivelul standard. Acest efect se va menține și chiar amplifica pe tot parcursul anului 2026.
TVA și alte venituri curente
Veniturile totale au avansat cu 0,25 puncte procentuale ca pondere în PIB față de ianuarie 2025, din care 0,22 puncte provin din venituri curente — dominat de impozitul pe salarii și TVA. Aceasta confirmă că nu este vorba exclusiv de efecte conjuncturale: o parte din îmbunătățire reflectă o colectare mai bună și o economie nominală în creștere.
Investițiile, scădere de aproximativ 32%
Datele despre venituri tind să capteze atenția. Datele despre cheltuielile de investiții spun, uneori, o poveste mai importantă.
În ianuarie 2026, execuția investițiilor a totalizat 3.616 milioane de lei, față de 5.296 milioane de lei în aceeași perioadă a anului 2025. Scădere totală: aproximativ 32%.
Defalcat pe surse:
Investițiile finanțate din fonduri naționale au scăzut modest, de la 2.772 la 2.607 milioane de lei (-6%).
Investițiile finanțate din fonduri europene nerambursabile și PNRR au coborât de la 2.524 la 1.010 milioane de lei — o scădere de 60%.
Această scădere a absorbției fondurilor europene este îngrijorătoare din mai multe motive. Fondurile nerambursabile reprezintă resurse gratuite pe care România le-a câștigat prin apartenența la Uniunea Europeană — necheltuite, ele se pierd sau se reportează cu dobânzi de oportunitate semnificative. O rată de absorbție slabă în primele luni ale anului poate semnala probleme de capacitate administrativă, de pregătire a proiectelor sau de conformitate cu cerințele europene.
O singură luna nu reprezintă o tendință — este posibil ca ianuarie să fie în mod tradițional o lună slabă pentru trageri din fonduri europene, din cauza proceselor de contractare și raportare. Dar comparația cu ianuarie 2025, care a consemnat 2.524 milioane lei fonduri europene, sugerează că regresul este semnificativ și merită monitorizat cu atenție în lunile următoare.
Cum să citim aceste date — cadrul corect
Bugetul unei țări nu se citește ca un bilanț lunar de firmă. Există efecte sezoniere, efecte de bază, decizii legislative cu impact amânat și decizii structurale cu efect progresiv. Câteva principii utile pentru a înțelege corect datele din ianuarie 2026:
1. Separați efectele de o dată de cele permanente. Creșterea dividendelor (+59,7%) nu va mai apărea la această intensitate luna viitoare. Creșterea din salarii (+13,7%) va rămâne și va crește.
2. Priviti ponderea în PIB, nu doar sumele absolute. O creștere de 17,9% a veniturilor într-o economie cu inflație semnificativă spune mai puțin decât avansul de 0,25 puncte procentuale ca pondere în PIB.
3. Cheltuielile contează la fel de mult ca veniturile. Un sold bugetar bun obținut prin comprimarea investițiilor este o victorie pe termen scurt și o problemă pe termen lung.
4. O lună nu este un trend. Datele din ianuarie 2026 oferă indicii, nu concluzii. Tabloul real va fi vizibil abia după trimestrul I.
Nuanțele cifrelor
Ianuarie 2026 a adus vești bune la capitolul venituri — parțial sustenabile, parțial conjuncturale. Eliminarea facilităților fiscale din 2024 produce deja efecte concrete și durabile în colectare. Creșterea spectaculoasă a impozitului pe dividende este reală, dar reprezintă un efect de arbitraj legislativ, nu o tendință.
Vestea îngrijorătoare vine de la investiții, unde absorbția fondurilor europene a căzut cu 60% față de aceeași perioadă a anului trecut. Aceasta este cifra care ar trebui să stea în centrul dezbaterii publice — nu pentru a catastrofiza, ci pentru că investițiile de azi sunt creșterea economică și veniturile fiscale de mâine.
România are, în datele din ianuarie 2026, un tablou bugetar cu mai multă nuanță decât permite orice titlu simplu — fie el triumfalist sau alarmist.
Fii primul care comentează