Când vom putea circula pe autostradă din Constanța până în Nădlac

Tunelul „Daniela” are o lungime de 1,3 kilometri și subtraversează dealul Momaia. Sursă foto: Facebook CNAIR

Directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, Cristian Pistol, a declarat astăzi că în 2028 ar trebui să circulăm pe autostradă de la Nădlac (granița cu Ungaria) până la Portul Constanța.

Acesta a vorbit despre primul tunel de pe o autostradă din România săpat în stâncă. Botezat „Daniela”, tunelul are o lungime de 1,3 kilometri și subtraversează dealul Momaia. Tunelul se află pe lotul Curtea de Argeș-Tigveni, parte din autostrada Sibiu-Pitești.

Constructorul, o firmă din Austria, are pe șantier 350 de drumari cu 140 de utilaje. Pentru că pe șantier se muncește indiferent de vremea nefavorabilă de la începutul anului, lucrările începute în această primăvară au ajuns la 18%.

Directorul general al Companiei de Drumuri, Cristian Pistol, a declarat la Digi24 că antreprenorul este foarte bine organizat și că se lucrează la terasamente, structuri, fundații și utilități.

„Stadiul fizic este de peste 18%. Sunt premise foarte bune privind finalizarea acestui lot de autostradă înainte de termen probabil. Termenul e februarie 2027, dar după cum s-a mobilizat, cred că poate fi devansat cu 10 – 12 luni. În 2028 ar trebui să circulăm de la Sibiu la Pitești pe autostradă, practic va fi finalizată legătura de la Nădlac până la Portul Constanța.”, a declarat Cristian Pistol.

El precizează că tunelul Momaia va avea o lungime de 1,3 km și va fi format din două galerii principale separate, Daniela și Alina, câte una pentru fiecare sens de mers.

La construcția celor două fire ale tunelului se lucrează concomitent, 24 de ore din 24, 7 zile din 7, cu echipe de specialiști aduși din Austria, împreună cu muncitori din România, care utilizează noua metodă austriacă NATM, folosind tehnologie de ultimă generație, potrivit secretarului de stat.

Secțiunea 4 Tigveni – Curtea de Argeș are o lungime de circa 10 km, iar pe această secțiune vor fi realizate 13 lucrări de artă, dintre care 12 poduri, pasaje și viaducte, cel mai lung viaduct fiind de 630 de metri. Cuprinde și construcția unui nod rutier la Țigveni, care va face conexiunea cu Secțiunea 3 a Autostrăzii Sibiu – Pitești.

Recomandare: Alternativa Techirghiol – traseul noii autostrăzi

Autostrada Sibiu – Pitești va avea o lungime de 122 de km, este împărțită în 5 secțiuni, va lega Centrul și Vestul României de rețeaua europeană de autostrăzi, fiind parte importantă a Coridorului de Transport Pan-european nr. IV.

Întârzieri pe lotul 2

Din păcate însă, nu peste tot lucrurile merg bine. Asocierea de constructori din Turcia Mapa – Cengiz nu a depus proiectul tehnic pentru lotul 2 al Autostrăzii A1 Sibiu – Pitești, dar nici statul nu a rezolvat toate problemele birocratice de pe cel mai greu lot de autostradă din România, susține Asociația Pro Infrastructură.

Contractul pentru lotul 2 Boița – Cornetu (31 km) a fost semnat în februarie 2022, iar proiectarea a început în iulie 2022 cu o durată de 18 luni. Termenul pentru execuție este de 50 de luni. Pe traseul acestei secțiuni care face parte din coridorul 4 Pan-European vor fi construite:

  • 49 de poduri și viaducte
  • 7 tuneluri cu lungimi cuprinse între 250 m și 1.590 m (lungime totală de 4.920 m)
  • 1 ecoduct pentru mamifere mari în zona localității Lazaret, a transmis CNAIR, la semnarea contractului.

„Începem și cu sapa sau stăm doar cu Mapa? Așteptată cu sufletul la gură de o țară întreagă, Secțiunea 2 a Autostrăzii A1 Sibiu-Pitești ar trebui să vadă startul în teren în acest an, dar la noi nu e niciodată simplu. Este cel mai dificil tronson de autostradă contractat: 31,33 kilometri și 4,25 miliarde lei plus TVA pentru lucrări prin peisaje ca-n Alpi, 7 tuneluri, vreo 50 de viaducte, poduri și pasaje, păduri întregi de tăiat și mutat, acces teribil de greu prin creierii munților croșetând pe lângă Olt, calea ferată și DN7. Contractul semnat cu asocierea turcă Mapa-Cengiz în 07.02.2022 are ordin de începere dat în 01.07.2022 și specifică negru pe alb ca depunerea PAC, Proiectul pentru obținerea Autorizației de Construire (AC), să se facă în 15 luni astfel încât la sfârșitul perioadei de 18 luni „toate activitățile de proiectare să fie finalizate” și „să poată fi demarate lucrările de execuție”. Dar la 31.12.2023 nu avem nici urmă de AC, deci nu putem băga excavatoarele. Unde este blocajul? Probleme birocratice de tot felul, cum ar fi accesul în păduri pentru forajele geotehnice”, a transmis API.

2030 este termenul-limită pe care l-a stabilit Comisia Europeană pentru finalizarea coridoarelor europene de transport rutier și feroviar, coridoare finanțate din fondurile europene.

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*