Guvernul României încearcă să transforme apropierea geografică de Ucraina într-un avantaj economic și strategic, iar Portul Constanța este din nou în centrul acestui plan. La Palatul Victoria a avut loc conferința „Consolidarea rolului României în procesul de redresare și reconstrucție a Ucrainei”, organizată de Guvern, în parteneriat cu Grupul Băncii Mondiale, eveniment în care oficialii români au discutat despre pașii concreți prin care țara noastră poate deveni un pilon regional în acest proces.
Mesajul central a fost transmis de Mihai Jurca, șeful Cancelariei Prim-Ministrului și reprezentant special al României pentru reconstrucția Ucrainei, care a spus că autoritățile lucrează deja la o strategie și la un calendar de acțiuni.
„România continuă să fie un partener solid al Ucrainei, motiv pentru care ne dorim să participăm activ în programul de redresare și reconstrucție. Guvernul își propune să acționeze coordonat, atât la nivel național cât și local, pentru a consolida implicarea instituțiilor publice și a facilita accesul companiilor românești pe piața ucraineană. Conturăm o viziune concretă și un calendar de acțiuni în vederea valorificării acestei oportunități pentru România, în contextul consolidării fiscale și al avantajului de proximitate”, a declarat Mihai Jurca.
Portul Constanța, printre principalele atuuri ale României
Pentru județul Constanța, discuțiile au o importanță aparte. Reprezentanții Ministerului Transporturilor au inclus explicit dezvoltarea Portului Constanța printre prioritățile României în procesul de redresare și reconstrucție a Ucrainei. Tot aici apare și obiectivul de creștere a capacității de tranzitare pe canalul Sulina, alături de investiții în infrastructura rutieră și feroviară și de deschiderea unor noi puncte de trecere a frontierei cu Ucraina.
Practic, statul român încearcă să poziționeze Constanța drept una dintre principalele porți logistice pentru fluxurile comerciale, materialele și investițiile care vor fi implicate în refacerea Ucrainei.
Această direcție nu este nouă, însă este pentru prima dată când este conturată atât de clar într-un cadru guvernamental și în parteneriat direct cu Banca Mondială. Pentru Portul Constanța, care și-a consolidat deja importanța regională după izbucnirea războiului, miza este una majoră: transformarea rolului conjunctural de hub de tranzit într-un avantaj economic de durată.
Reconstrucția Ucrainei, o piață uriașă
Miza financiară este uriașă. Anna Akhalkatsi, director al Băncii Mondiale pentru Uniunea Europeană, a subliniat că nevoile de redresare, reconstrucție și modernizare ale Ucrainei sunt estimate la 588 de miliarde de dolari, potrivit celei mai recente analize a instituției.
Oficialul Băncii Mondiale a evidențiat că firmele românești pot avea un rol important în acest proces, mai ales în domenii precum construcțiile, energia, logistica și serviciile digitale.
„Companiile românești din industrii precum construcții, energie, logistică sau servicii digitale sunt bine poziționate pentru a contribui la această reconstrucție și a crea locuri de muncă și creștere economică acasă. Grupul Băncii Mondiale este pregătit să sprijine România în valorificarea avantajului său competitiv și în transformarea lui într-un avantaj economic de durată”, a declarat Anna Akhalkatsi.
Energia, un alt domeniu strategic
Dincolo de transporturi și logistică, România vrea să joace un rol important și în zona energetică. Ministerul Energiei a arătat că țara noastră poate contribui la creșterea securității și independenței energetice regionale, în contextul exploatării gazelor din Marea Neagră și al capacităților de stocare existente în Ucraina.
Totodată, oficialii au vorbit despre extinderea sprijinului pentru Ucraina în domeniul tranzacționării energiei electrice și al interconectării regionale, inclusiv prin dezvoltarea a două linii electrice aeriene între Cernăuți și Suceava, respectiv între Porubne și Siret.
Această componentă energetică poate aduce beneficii și pentru Dobrogea, în condițiile în care regiunea este deja esențială pentru proiectele din sectorul gazelor offshore și pentru infrastructura energetică strategică a României.
Mediul privat, chemat să intre în joc
Autoritățile au insistat și asupra rolului companiilor private în acest proces. Guvernul a discutat, împreună cu patronatele și mediul de afaceri, despre măsurile deja existente pentru stimularea firmelor românești interesate să participe la proiecte de reconstrucție, dar și despre provocările care pot apărea.
Printre sursele de finanțare invocate pentru demararea investițiilor se numără fondurile de coeziune, programul East-Invest și mai multe platforme ale Băncii Mondiale.
Pentru România, provocarea nu este doar să participe politic la sprijinirea Ucrainei, ci să transforme această poziționare într-un avantaj economic concret, cu efecte asupra investițiilor, locurilor de muncă și dezvoltării infrastructurii.
Fii primul care comentează