În câțiva ani, nu prea mulți, părinții nu vor mai căuta profesori buni pentru copiii lor, ci profesori de orice fel. La unele materii, deficitul este atât de mare încât oamenii responsabili din domeniu se gândesc, de pe acum, cu groază că în urma lor nu vine nimeni. Pur și simplu, tinerii nu vor să mai fie profesori.
Cel mai tânăr profesor de fizică din județul Constanța are peste 40 de ani. Facultatea se termină pe la circa 23 de ani. Există așadar o perioadă de circa 17 ani în care nimeni nu a dorit să devină profesor de fizică.
Situația este asemănătoare și la alte materii. În special la științele exacte. Întrebați-i pe copii voștri ce vârstă are profesoara de chimie. Veți afla, mai mult ca sigur, că are peste 40 de ani.
Nici la matematică nu vine nimeni alergând. Unul dintre liceele foarte bune din municipiul Constanța a căutat mai mult de an de zile un profesor pentru câteva ore. Nu a găsit.
„Noi am avut profesori buni, copiii dumneavoastră au profesori, dar vă spun sincer că nu știu ce profesori vor mai avea copiii lor. Dacă vor mai avea. Nu vine nimic din urmă.”, ne-a spus un cadru didactic.
Există și materii la care nu există deficit, spre care se mai îndreaptă absolvenții de liceu. De pildă, la limba engleză și la română. Nu vorbim aici de calitate, ci de cantitate.
La științele exacte, denumite generic STEM (Science, Technology, Engineering and Mathematics) e jale.
Problemă recunoscută oficial
Problema este atât de mare încât nu mai poate fi ascunsă sub preș de autorități. Ministrul Educației a participa, în urmă cu câteva zile, la un evenimentul special ONU pe tema transformării educației, organizat la New York, unde a subliniat faptul că România se confruntă cu un deficit de profesori, în special pentru materiile STEM. „Am crescut salariile profesorilor cu 50 % în medie în ultimul an. I-am implicat în discuțiile privind noul cadru legal și acordăm candidaților la profesie o bursă egală cu un salariu mediu în România, mediu lunar, astfel încât să fie atrași de cariera didactică și nu de alte tipuri de cariere. Și, în ciuda tuturor acestor lucruri, este considerată a fi o meserie extrem de dificilă, cu nu multe mulțumiri, ci multe critici. Oamenii au așteptări mari de la profesori.”, a spus ministrul.
Cum s-a ajuns aici
Cauzele sunt multiple. Probabil că principala problemă este cea a salarizării. Un profesor debutant nu se poate întreține singur, în România, și asta nu de ieri, de azi, ci de zeci de ani. Prin anii 2000, de pildă – și o spun din experiența personală – salariul unui debutant era ridicol. Lucrurile s-au mai îmunătățit de atunci, în urma luptelor sindicatelor. Ministrul Educației a omis să spună acest lucru la New York. A omis să spună și că aceste majorări de salarii au venit și cu tăieri. De pildă, profesorii care depășesc o anumită sumă nu mai primesc vouchere de vacanță, pentru că Guvernul consideră că au un salariu atât de mare încât nu mai au nevoie de această facilitate.
A omis să spună și că numărul de hârtii pe care profesorii sunt obligați să le facă este mai mare ca niciodată. Și că relația dintre profesori și unii părinți capătă valențe caraghioase, ca să nu le spunem altfel. Și că autoritățile locale aruncă banii pe tot felul de prostii, dar nu sunt în stare să asigure minimul necesar pentru elevi și profesori, și aici mă refer la lucruri precum pază în școli și săli de sport. Constanța este, din păcate, un exemplu în acest sens. Nu a spus nici că, în afara marilor orașe din România, accesul fizic la școală este o problemă. Elevii au reclamat de multe ori, chiar și în instanță, că nu li decontează transportul. Recent am aflat că într-o comună din județul Constanța, profesorii nu mai primiseră decontul de transport din luna martie. Practic, aceștia scot bani din propriul buzunar pentru a ajunge să predea.
Condițiile de muncă sunt și ele un motiv. Când lucrezi în cel mai important liceu din Constanța, dar iarna stai în frig, pentru că nu funcționează sistemul centralizat de încălzire, când plouă prin tavan, când primăria promite că va reabilita clădirea și te minte – parcă nu este cel mai plăcut mediu de lucru. Când vezi că funcționar din diferite instituții au locuri de parcare gratis în fața birourilor, și tu, profesor, cauți zeci de minute unul, cu plată, parcă te gândești că e mai bine să fii funcționar, nu profesor.
Nu în ultimul rând, una din cauzele pentru care tinerii nu mai vin spre această meserie este modul în care este percepută. Mulți vor să fie influenceri, să facă bani vorbind sau postând fotografii pe rețelele de socializare. Se uită la indivizi care au mașini care costă cât salariul unui profesor pe 20 de ani și cred că tot ce zboară se mănâncă.
Cum se poate rezolva problema
Pe termen scurt, problema deficitului de profesori nu se poate rezolva. Nu există soluții magice. Nu se poate importa forță de muncă din străinătate, ca în turism, de pildă. Pe termen lung, ar exista o șansă, dacă statul român va conștientieza că are o problemă adevărată și dacă va face din educație o prioritate. Dar una adevărată, nu declarativă. Nu este însă simplu. În Germania, unde profesorii câștigă peste 4.500 de euro pe lună, la începutul anului școlar trecut, mai mult de 30.000 de posturi de profesor au rămas neocupate. Există un deficit de 20.000 de profesori în Polonia și 16.000 în Ungaria, iar Ministerul francez al Educației a declarat că 4.000 din cele aproximativ 27.300 de posturi noi de profesori rămân vacante. Așadar, vorbim despre o problemă care afectează întreaga Europă.
Dacă vrem să avem însă viitor, trebuie să o rezolvăm.
Fii primul care comentează