România continuă să fie marcată de un fenomen alarmant: migrația persoanelor cu studii superioare. Între ultimele două recensăminte, numărul românilor cu studii superioare care au ales să lucreze în străinătate a crescut cu aproape 70.000, conform unui raport al unui think-tank austriac.
Constanța, sursă importantă de resurse umane calificate
Conform datelor oficiale, după București, județul Constanța ocupă locul fruntaș în acest trist clasament. Orașul, recunoscut pentru potențialul său economic și universitar, contribuie semnificativ la exodul creierelor.
Absolvenții Universității „Ovidius” și specialiștii formați în domenii precum medicină, inginerie navală sau IT preferă să-și construiască o carieră în străinătate, atrași de salarii mai mari, condiții de muncă mai bune și oportunități de dezvoltare profesională.
Sectorul medical, cel mai afectat
Migrația specialiștilor a avut un impact devastator asupra sectorului medical. Potrivit unui raport al Băncii Mondiale, unul din patru medici români lucrează în prezent în străinătate. În județul Constanța, spitalele resimt acut lipsa de personal calificat, o situație care afectează accesul la servicii medicale, în special în mediul rural.
Pierderile economice cauzate de exodul creierelor
Pe lângă efectele sociale, migrația specialiștilor înseamnă pierderi economice semnificative. Statul investește aproximativ 50.000 de dolari pentru educația și formarea fiecărui absolvent de facultate, o investiție care, în cazul emigrării, nu mai aduce beneficii economiei locale.
În Constanța, pierderea talentelor are un impact vizibil asupra industriilor-cheie, precum turismul, transporturile maritime și tehnologia. Fără resursa umană calificată, aceste sectoare se confruntă cu dificultăți în a-și atinge potențialul.
Efectele sociale și politice
Exodul creierelor afectează și structura socială a județului. Familiile rămase acasă, mai ales copiii și vârstnicii, se confruntă cu probleme financiare și emoționale. De asemenea, diaspora românească, care susține adesea partide anti-establishment, influențează dinamica politică.
În mediul rural din Constanța, lipsa tinerilor se reflectă în comunități îmbătrânite și în stagnarea dezvoltării locale.
Soluții posibile
Deși migrația temporară a contribuit la reducerea șomajului și la creșterea veniturilor prin remitențe, este evident că România are nevoie de strategii mai eficiente pentru a opri pierderea specialiștilor. Investițiile în infrastructură, educație și un mediu economic competitiv ar putea atrage înapoi talentele plecate sau preveni viitorul exod.
Până atunci, Constanța rămâne un exemplu grăitor al unei probleme complexe, care necesită soluții urgente pentru a asigura o dezvoltare durabilă.
Fii primul care comentează