Vergil Chițac a câștigat Primăria Constanța promițând, printre altele, că orașul va recupera decalajul față de modele urbane precum Cluj-Napoca. În 2026, comparația bugetară dintre cele două municipii arată însă o realitate greu de ignorat: Constanța propune un buget de 2,36 miliarde de lei, în timp ce Cluj-Napoca are un buget de 4,26 miliarde de lei.
Diferența nu este doar una contabilă. Este diferența dintre două ritmuri administrative, două niveluri de ambiție și două moduri diferite de a folosi banii publici.
La Constanța, bugetul pe 2026 urmează să fie supus votului Consiliului Local pe 11 mai. Este un buget mai mare decât cel din 2025, când municipiul a avut 2,30 miliarde de lei, dar rămâne departe de nivelul bugetar al Clujului.
În termeni simpli, bugetul Clujului este de aproape 1,8 ori mai mare decât cel al Constanței.
Decalajul s-a redus prea puțin
În 2020, anul în care Vergil Chițac a câștigat alegerile locale, raportul bugetar era de aproximativ 2,18 la 1 în favoarea Clujului. După aproape șase ani, raportul a coborât la aproximativ 1,8 la 1.
Reducerea există, dar este modestă. Pentru un oraș care și-a propus să se apropie de Cluj, ritmul este lent. Constanța nu a pierdut complet teren, dar nici nu a accelerat suficient pentru a schimba categoria în care se află.
Din perspectivă economică, problema nu este doar că municipiul Constanța are mai puțini bani. Problema este ce tip de proiecte finanțează cu acești bani și cât de mult reușește administrația locală să transforme bugetul în dezvoltare vizibilă.
Bugetul nu înseamnă automat performanță
Un buget mare poate fi folosit ca argument politic. Dar în administrație întrebarea esențială nu este cât de mare este bugetul, ci ce produce el pentru oraș.
Cluj-Napoca include în buget proiecte majore de infrastructură urbană și metropolitană: centură metropolitană, metrou, tren metropolitan, material rulant, poduri, școli, grădinițe, infrastructură pentru biciclete, centre culturale și servicii sociale.
La capitolul transporturi, Clujul alocă aproximativ 1,34 miliarde de lei, de circa patru ori mai mult decât Constanța. Aceasta este una dintre cele mai importante diferențe dintre cele două administrații. Mobilitatea urbană nu este un capitol tehnic secundar, ci una dintre infrastructurile esențiale ale unei economii locale funcționale.
Un oraș cu transport public eficient, legături rapide cu zona metropolitană și infrastructură rutieră coerentă atrage investiții, reduce costurile de deplasare, crește calitatea vieții și devine mai competitiv. Un oraș blocat în trafic, cu drumuri degradate și proiecte amânate, pierde timp, bani și atractivitate economică.
Constanța bugetează mai ales recuperarea restanțelor
Bugetul Constanței pe 2026 include investiții necesare: reabilitări de școli și grădinițe, lucrări de eficiență energetică, modernizări de clădiri publice, dotări, documentații tehnice, sisteme informatice, camere de supraveghere, intervenții punctuale în spațiul public.
Sunt prevăzuți bani pentru unități de învățământ precum Școala Gimnazială nr. 23, Școala Gimnazială nr. 24 „Ion Jalea”, Școala Gimnazială nr. 35, Școala Gimnazială nr. 33 „Anghel Saligny”, Colegiul Comercial „Carol I”, Colegiul Național „Mihai Eminescu”, Grădinița „Steluțele Mării”, Grădinița „Căsuța de Turtă Dulce”, Școala Gimnazială nr. 14 din Palazu Mare sau Școala Gimnazială nr. 39 „Nicolae Tonitza”.
Apar, de asemenea, investiții în cultură și spații publice: reabilitarea Teatrului de Stat, lucrări la Teatrul Național de Operă și Balet „Oleg Danovski”, intervenții în Parcul Tăbăcărie, Parcul Arheologic sau zona Theodor Burada – Șoseaua Cumpenei.
Toate aceste investiții sunt necesare. Constanța are clădiri vechi, școli care trebuie modernizate, spații publice degradate și infrastructură urbană rămasă în urmă. Dar tocmai aici se vede diferența față de Cluj: Constanța bugetează în mare parte reparații, modernizări și recuperări de întârzieri, în timp ce Clujul bugetează proiecte care pot schimba structura orașului.
Constanța încearcă să aducă la zi bucăți din oraș. Clujul își proiectează următoarea etapă de dezvoltare.
Fondurile europene, testul real al administrației
Cea mai relevantă comparație nu este doar între bugetele locale, ci între capacitatea administrațiilor de a atrage bani din afara orașului.
Aici se vede diferența dintre proiecte mature și proiecte întârziate. Viceprimarul Clujului a declarat public că municipiul a încasat, în perioada 2024–2026, 406 milioane de euro din fonduri europene. Clujul a atras inclusiv bani rămași necheltuiți de alte administrații locale, care nu au avut proiecte pregătite la timp.
Aceasta este performanța administrativă: să ai documentații, proiecte și capacitate de implementare exact atunci când apar liniile de finanțare.
Constanța a avut, în ultimii ani, o evoluție mai slabă. În 2021, municipiul a atras 31 de milioane de lei din fonduri europene, față de 111 milioane de lei la Cluj. Ulterior, administrația Chițac a invocat creșteri importante ale fondurilor europene, dar o parte consistentă a acestora provine din PNRR, program național cu alocări negociate la nivel central, nu neapărat din competiția directă a primăriei pentru finanțări.
În plus, o parte majoră din banii europeni este direcționată către zona de termoficare, inclusiv noul CET, investiție care consumă resurse financiare uriașe și vine la pachet cu alte costuri mari pentru înlocuirea rețelelor. Orașul trece de ani de zile prin șantiere extinse, străzi sparte și disconfort urban, iar rezultatul final va trebui evaluat nu doar prin prisma banilor cheltuiți, ci și prin eficiența serviciului public livrat populației.
Mobilitatea: promisiune la Constanța, proiecte majore la Cluj
În campania din 2020, Vergil Chițac vorbea despre reintroducerea tramvaielor în Constanța. Ideea avea logică într-un oraș sufocat de trafic în sezonul estival și dependent de un transport public care încă nu este suficient de atractiv pentru a reduce presiunea asupra autoturismelor.
După aproape șase ani, Constanța nu are tramvaie, nu are șantier pentru tramvaie, nu are licitație, nu are finanțare alocată și nu are nici măcar un studiu de fezabilitate comandat pentru o asemenea investiție.
Între timp, Clujul a primit 24 de tramvaie ASTRA Imperio fabricate în România și le-a introdus în circulație.
Diferența este clară: la Constanța, tramvaiul a rămas promisiune electorală; la Cluj, este mijloc de transport.
La același capitol intră și marile proiecte de mobilitate metropolitană. Clujul bugetează metrou, tren metropolitan, centură metropolitană și legături rutiere importante cu localitățile din jur. Constanța continuă să aibă dificultăți chiar și cu proiecte mult mai mici, cum este bulevardul Madrid.
Bulevardul Madrid, simbolul blocajului administrativ
Bulevardul Madrid, o arteră de aproximativ 2,7 kilometri care ar trebui să lege zona de nord a municipiului și să reducă presiunea de trafic, este una dintre cele mai bune ilustrații ale ritmului administrativ din Constanța.
Proiectul a trecut prin etape birocratice succesive: finanțare semnată în 2024, blocaj ulterior din cauza lipsei fondurilor la nivel național, contract de execuție semnat abia în noiembrie 2025, iar în primăvara lui 2026 se ajunge la licitația pentru supervizare.
Termenul oficial era iunie 2026. În realitate, proiectul nu are încă rezultate vizibile în teren.
Pentru un oraș care are nevoie urgentă de infrastructură rutieră nouă, acest tip de întârziere este costisitor. Nu doar politic, ci economic. Fiecare an pierdut înseamnă trafic mai greu, timp pierdut, costuri suplimentare pentru locuitori și o atractivitate mai scăzută pentru investiții.
Constanța are avantaje, dar nu le transformă suficient în dezvoltare
Comparația cu Clujul este dură pentru Constanța tocmai pentru că municipiul de la malul mării are avantaje structurale majore.
Constanța are port, litoral, poziție strategică la Marea Neagră, turism, universități, potențial energetic și legătură directă cu proiecte importante de infrastructură și energie ale României.
Clujul nu are mare, nu are port și nu are litoral. Cu toate acestea, administrația locală a reușit să construiască o platformă de dezvoltare urbană, universitară, tehnologică și economică mult mai coerentă.
Constanța continuă să se bazeze prea mult pe geografie și prea puțin pe strategie. Are resurse, dar nu le integrează suficient. Are potențial, dar îl convertește greu în proiecte mature. Are promisiuni, dar livrările vizibile sunt lente.
Testul final nu este bugetul, ci orașul
Pe 11 mai, consilierii locali din Constanța sunt chemați să voteze un buget de 2,36 miliarde de lei. Administrația va putea spune că este unul dintre cele mai mari bugete din istoria orașului.
Dar un buget nu se judecă după cât de bine arată în tabele. Se judecă după drumuri, transport public, școli, investiții, șantiere finalizate, cartiere mai funcționale și servicii publice mai bune.
Din această perspectivă, comparația cu Cluj-Napoca rămâne incomodă. Constanța are bani mai puțini, dar mai ales are o problemă de ritm și de priorități. Clujul pune în buget proiecte de transformare urbană. Constanța încă încearcă să repare restanțele acumulate.
Pentru economia locală, diferența contează enorm. Orașele care investesc coerent în mobilitate, infrastructură, educație și spații publice atrag oameni, companii și capital. Orașele care amână proiectele majore rămân captive în explicații administrative și promisiuni electorale.
În 2026, Constanța nu mai are nevoie doar de un buget mare. Are nevoie de o administrație capabilă să transforme banii în dezvoltare reală.
Fii primul care comentează