Inflaţia va rămâne ridicată până la sfârşitul anului 2026, iar economia României va avansa lent, arată concluziile misiunii Fondului Monetar Internaţional (FMI), condusă de Joong Shik Kang, prezentă la Bucureşti între 3 şi 12 septembrie. Estimările indică o creştere economică de doar 1% în 2025 (faţă de prognoza anterioară de 1,6%) şi de 1,4% în 2026, pe fondul consolidării fiscale necesare pentru corectarea deficitelor gemene.
FMI apreciază recentul pachet de reforme fiscale pentru 2025-2026, dar insistă asupra aplicării sale integrale şi a unor măsuri suplimentare din 2027, astfel încât deficitul bugetar să scadă sub 3% din PIB. În privinţa politicii monetare, instituţia internaţională consideră că abordarea prudentă a BNR este adecvată, dar recomandă o flexibilitate mai mare a cursului de schimb pe termen mediu, pentru creşterea rezilienţei la şocuri externe.
Deficite în creştere şi încetinire economică
Activitatea economică s-a temperat, iar inflaţia a crescut semnificativ, alimentată de factori temporari. PIB-ul real a avansat cu doar 0,8% în 2024, creşterea consumului fiind contrabalansată de scăderea investiţiilor. În prima jumătate a lui 2025, incertitudinea ridicată a menţinut ritmul slab al economiei.
Inflaţia de bază a ajuns la 7,9% în august, determinată de costurile ridicate ale serviciilor şi de creşterile salariale persistente, în timp ce inflaţia generală a urcat la 9,9%, după eliminarea plafonului la energie şi majorarea TVA.
Deficitul bugetar a urcat la 8,7% din PIB în 2024, alimentat de cheltuieli cu pensiile, salariile şi investiţiile publice. În paralel, deficitul de cont curent a ajuns la 8,4% din PIB.
Prognoze economice
- PIB: +1% în 2025, +1,4% în 2026
- Deficit bugetar: 6% din PIB în 2026, dar peste 5% şi în 2030 dacă nu se iau măsuri suplimentare
- Datorie publică: aproape 70% din PIB până în 2030
- Inflaţie: se va menţine ridicată în următoarele 12 luni, revenind în intervalul-ţintă al BNR abia la finalul lui 2026
Recomandările FMI
- Politică fiscală: aplicarea integrală a pachetului de reforme, suplimentată din 2027 cu măsuri echivalente cu 0,7% din PIB anual, pentru a aduce deficitul sub 3% şi a stabiliza datoria publică la 60% din PIB.
- Politică monetară: reducerea dobânzilor doar după scăderea fermă a inflaţiei; flexibilitate mai mare a cursului de schimb.
- Reforme structurale: digitalizarea administraţiei fiscale, revizuiri periodice ale cheltuielilor publice, agenţie independentă pentru monitorizarea marilor companii de stat, investiţii mai bine gestionate.
- Prudenţă salarială şi în pensii: continuarea politicilor restrictive după 2026.
- Energie: accelerarea tranziţiei către o economie verde, inclusiv prin posibile taxe complementare pe carbon în transporturi şi construcţii.
- Resurse umane: creşterea participării forţei de muncă, investiţii în educaţie şi servicii de îngrijire a copiilor.
Riscuri semnalate
- Posibilă retrogradare a ratingului suveran, din cauza incertitudinilor privind consolidarea fiscală.
- Riscuri externe: încetinirea economiilor partenere, bariere comerciale, conflicte regionale, creşterea preţurilor la energie sau şocuri climatice.
- Riscuri interne: creşteri salariale peste aşteptări care ar putea prelungi inflaţia ridicată.
Stabilitatea financiară
FMI subliniază că băncile din România rămân bine capitalizate şi lichide, iar măsurile BNR pentru extinderea garanţiilor eligibile sunt binevenite. Totuşi, autorităţile ar trebui pregătite să recalibreze politicile macroprudenţiale, în funcţie de riscurile emergente.
Fii primul care comentează