Reintroducerea unui stimulent pentru atragerea turiștilor străini și flexibilizarea contractelor de muncă sunt cele două măsuri pe care ministrul Economiei, Irineu Darău, le susține pentru relansarea turismului în 2027. Propunerile vin într-un context în care operatorii reclamă instabilitatea fiscală și legislativă, iar creșterea capacității de cazare nu se traduce automat în mai mulți clienți sau în profituri mai mari.
Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului a prezentat aceste direcții luni, 14 septembrie, la lansarea studiului „Carta Albă a Turismului din România 2026”.
Pentru companiile din domeniu, inclusiv pentru afacerile de pe litoral, miza este dublă: atragerea unor venituri suplimentare și adaptarea activității la fluctuațiile sezoniere. Deocamdată, măsurile sunt la nivel de intenție, iar ministrul a condiționat concretizarea lor de posibilitățile bugetare.
Prima pentru turiști străini: cheltuială bugetară cu obiectiv economic
Una dintre propuneri este readucerea primei de „incoming”, un stimulent financiar destinat atragerii turiștilor din străinătate în România.
„Consider că trebuie să găsim mijloace în 2027 pentru ca să reapară prima de incoming. Vom vedea în funcție de limitele bugetare, dar cred că niște bani din bugetul de stat cheltuiți pentru a reinstaura prima de incoming cu valoare potrivită sunt niște bani foarte bine investiți”, a declarat Irineu Darău.
Raționamentul ministrului este că sumele cheltuite de vizitatorii străini în România susțin veniturile companiilor și generează încasări fiscale. Eficiența unui asemenea program ar depinde însă de forma sa concretă: valoarea stimulentului, condițiile de acordare și numărul de turiști suplimentari pe care reușește să îi atragă.
În declarațiile prezentate nu sunt precizate cuantumul primei, bugetul programului sau criteriile de eligibilitate.
Darău consideră că dependența de turiștii români limitează perspectivele de dezvoltare ale sectorului.
„Dacă vrem ca turismul să crească, dacă vrem să crească și marjele de profit, trebuie să fim mai buni la incoming și să aducem mai mulți turiști străini în țară”, a afirmat ministrul.
Sezonalitatea, o problemă de organizare și de costuri
A doua direcție vizează contractele de muncă din turism și HoReCa, sectorul hotelurilor, restaurantelor și cafenelelor. Ministrul susține identificarea unor soluții care să le permită firmelor mai multă flexibilitate, în raport cu sezonalitatea activității.
Subiectul are relevanță pentru litoral: o afacere cu activitate concentrată în sezonul estival trebuie să își adapteze personalul la un volum de clienți care variază puternic pe parcursul anului.
Irineu Darău nu a detaliat modificările legislative avute în vedere, dar a anunțat că va susține discutarea lor cu reprezentanții industriei.
„Prin dialog cu industria, prin dialogul cu dumneavoastră, voi încerca să fiu un avocat al acestor două măsuri și fără populisme, în funcție de posibilitățile bugetare, să dăm aceste două bule de oxigen pe care eu le consider necesare, dacă vrem într-adevăr ca anul viitor să fie un an al relansării și în turism și în HoReCa”, a declarat acesta.
Voucherele de vacanță și nevoia de predictibilitate
Ministrul a susținut continuarea programului voucherelor de vacanță și stabilirea unei perspective previzibile pentru cel puțin doi-trei ani.
Pentru companii, predictibilitatea înseamnă posibilitatea de a construi bugete și oferte pe baza unor reguli cunoscute. Incertitudinea privind un mecanism care susține cererea internă complică estimarea veniturilor și planificarea investițiilor.
Declarațiile nu includ însă o valoare a voucherelor pentru 2027 și nici noi condiții de acordare.
În paralel, ministrul consideră necesară promovarea României la târgurile externe, pentru diversificarea bazei de clienți.
Investițiile în cazare nu garantează rentabilitatea
Un avertisment economic important privește decalajul dintre oferta de cazare și cererea turistică. Potrivit ministrului, România și-a extins capacitatea de cazare în ultimii ani, însă această evoluție nu echivalează automat cu o performanță mai bună a sectorului.
Pentru un investitor, existența unor camere suplimentare produce venituri doar dacă acestea sunt ocupate. În zonele unde oferta avansează mai repede decât cererea, competiția pentru clienți poate pune presiune pe tarife și pe recuperarea investiției.
„E important să subliniem această discrepanță uneori între cerere și ofertă, pentru că e foarte bine că se investește în turism și că apare ofertă, practic, suplimentară, dar, bineînțeles, că pentru unii antreprenori aceasta înseamnă o concurență acerbă”, a explicat Darău.
În opinia sa, dezvoltarea trebuie să includă servicii și experiențe care să încurajeze sejururi mai lungi și cheltuieli mai mari în destinație.
„Cred că e nevoie să avem mai multe motive pentru care un turist să vină în România, să stea mai mult și să cheltuiască mai mult aici”, a afirmat ministrul.
Digitalizarea avansează, dar nu elimină incertitudinea fiscală
Datele din „Carta Albă a Turismului”, citate de Irineu Darău, indică o utilizare extinsă a tehnologiei în rândul operatorilor analizați:
- 85% folosesc instrumente digitale;
- peste 80% au un site propriu;
- 53% utilizează inteligența artificială pentru promovare, comunicarea cu turiștii sau eficientizarea activității;
- 87,6% dintre cei care au investit în tehnologie consideră investiția eficientă sau foarte eficientă.
Aceste rezultate reflectă evaluările operatorilor prezentate de ministru, nu o măsurare directă a creșterii profiturilor.
În același timp, potrivit cifrelor invocate de oficial, peste 90% dintre operatorii din cercetare identifică instabilitatea fiscală și legislativă drept o problemă.
„Nu cred că trebuie să ne ferim de aceste lucruri, ci dimpotrivă. Dacă vrem politici publice bune, trebuie să pornim de la realitate”, a declarat Irineu Darău.
Pentru mediul de afaceri, testul anului 2027 va fi trecerea de la intenții la mecanisme aplicabile: finanțare disponibilă, condiții clare și reguli stabilite suficient de devreme pentru a putea fi incluse în bugetele companiilor.
Studiul „Carta Albă a Turismului din România 2026”, ajuns la a șasea ediție, a fost lansat de IMM România, în parteneriat cu Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului și Groupama Asigurări.
Fii primul care comentează