De ce a fost suspendat regulamentul de acces în zona peninsulară

Magistrații Tribunalului Constanța au motivat suspendarea regulamentului de acces în zona peninsulară a municipiului Constanța. Instanța este clară: restrângerea unor drepturi, cu titlu permanent, nu este determinată de niciuna dintre situațiile prevăzute de art. 53 din Constituția României. Mai mult se spune clar că regulamentul prezintă „o ingerinta in dreptul de proprietate, prin limitarea, fara o justificare rezonabila si proportionala, a dreptului de folosinta a unui bun aflat in proprietate.”

Se retine ca reclamanții solicită suspendarea Regulamentului, susţinerile acestora circumscriindu-se, în esență, unor critici privind lipsa studiului de impact cu privire la modul în care Regulamentul va aduce atingere vieții sociale și spirituale a comunității, adoptarea Regulamentului fără a fi respectată procedura dezbaterii publice, încălcarea prin Regulament a unor dispoziții constitutionale referitoare la garantarea dreptului la liberă circulație, libertatea religioasă și dreptul la proprietate, discriminarea creata de actul normativ in ceea ce priveste dreptul la libera circulatie intre cetateni și adoptarea Regulamentului cu încălcarea art.44 OG 43/1997 privind instituirea restricțiilor pe drumul public, rezidentii persoane fizice nu au avut acces decat cu un singur vehicul de unitate locativa; accesul taxiurilor interzis; accesul masinilor de aprovizonare interzis ziua; accesul masinilor de delivery interzis fara permis; accesul curierilor interzis; accesul masinii mortuare interzis; accesul masinii de butelii interzis; accesul bolnavilor programati la consult la cabinetul neurologic interzis cu masina sau taxiul; au fost instalate bariere amnuale la intrarea in zona peninsulara; rezidentii din blocurile de pe bd Elisabeta fara permise pentru ca strada lor nu e inclusa.

Instanţa apreciază că împrejurările concrete de fapt şi de drept în care actul contestat a fost emis, creează o îndoială serioasă în privinţa legalităţii acestuia, sustinerile reclamantilor si intervenientilor – rezultate din actiunea promovata si din materialul probator administrat – având caracterul unor indicii de natura aparente care să răstoarne prezumtia de legalitatea a actului administrativ supus controlului judiciar. Instanta are in considerare faptul ca prin sustinerile avute, reclamantii si intervenientii au concretizat in mod probator indoiala seriosă asupra actului administrativ supus analizei. Cazul bine justificat – in acceptiunea dispozitiilor art. 2 lit. t din legea nr. 554/2004 se configureaza atunci cand imprejurarile legate de starea de fapt sau de drept sunt de natura sa creeze o indoiala serioasa in privinta actului administrativ.

In interpretarea dispozitiei art. 14 din Legea 554/2004, constant doctrina administrativa a statuat ca „Indeplinirea conditiilor de admisibilitate a cererii de suspendare intemeiata pe disp. art. 14/15 din lege trebuie realizata de judecator fara o interpretare restrictiva a temeiurilor de fapt care justifica suspendarea, pentru ca altfel scopul masurii nu mai poate fi atins.

Se retine ca argumentele invocate de catre reclamanti si intervenienti sunt de natura a ridica serioase indoieli asupra legalitatii actului a carui suspendare o solicita.

Desi, in principal, prejudiciul produs printr-un act administrativ nelegal urmează a se repara prin anularea actului si repunerea partilor in situaţia anterioara, in cauza acest lucru nu ar mai fi posibil raportat la natura masurilor dispuse in baza actului contestat si amploarea acestora asupra activităţii institutiei.

În ceea ce priveşte paguba iminentă se reţine că aceasta este definită de art. 2 lit. ş din Legea nr. 554/2004, in sensul ca vizează – „prejudiciul material viitor şi previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcţionării unei autorităţi publice sau a unui serviciu public”.

In acest sens, argumentele invocate de catre reclamanti si intervenienti sunt fondate, in conditiile in care paguba iminenta nu se prezuma, ci ea trebuia a fi dovedita de catre persoana lezata, prin probe concludente. Scopul însuşi al instituţiei suspendării executării actelor administrative rezidă în dorinţa legiuitorului de a preîntâmpina situaţiile în care restabilirea situatiei ar fi extrem de dificilă sau chiar imposibilă.

În speţă, se reţine că îndoiala serioasă în privința legalității actului administrativ atacat rezultă din urmatoarele motive de nelegalitate a Regulamentului de acces în zona Peninsulară a Municipiului Constanța, aprobat prin Hotărârea Consiliului Local Constanța nr. 294/31.08.2021, respectiv lipsa studiului de impact cu privire la modul in care implementarea regulamentului va aduce atingere vietii sociale si spirituale a comunitatii si nici cum va afecta functionarea lacaselor de cult din zona peninsulara, in sensul ca, desi s-a efectuat cu privire la actul administrativ in cauza, studiul de impact ce a stat la baza emiterii HCL 294/31.08.2021 nu a inclus analiza impactului asupra activitatii lacaselor de cult sau asupra posibilelor incalcari si atingeri aduse libertatii religioase; mai mult, regulamentul a fost emis cu incalcarea disp. Legii 52/2003 privind transparenta decizionala referitoare la lipsa dezbaterii publice efective, in sensul ca au existat solicitari exprese de modificare a regulamentului anterior votarii acestuia, iar dezbaterile pe marginea elaborarii actului normativ nu au fost organizate potrivit dispozitiilor legale.

Se mai retine, tot in sustinerea cazului bine justificat, ca adoptarea HCL-ului contestat s-a facut cu doua avize nefavorabile – Regulamentul a intrat în vigoare fără să existe toate avizele necesare – avizul emis de Poliția Circulație; totodată Avizele emise de Comisia nr. 5 și Comisa nr. 3 din CL Constanța sunt avize nefavorabile; Regulamentul a fost emis cu încălcarea dispozițiilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă.

In acest sens, strict tehnico-legislativ, se observa ca etapa de consultare a fost scurta, nepermitand o cercetare reala si eficienta a situatiilor de fapt cu care se confrunta persoanele fizice riverane, or, potrivit art. 6 alin. 4 din lege, actele normative cu impact asupra domeniilor social, economic şi de mediu, asupra bugetului general consolidat sau asupra legislaţiei în vigoare sunt elaborate pe baza unor documente de politici publice aprobate de Parlament sau de Guvern.

Referitor la încălcarea art. 25 alin. 1 din Constituția României, se retine ca dispozitiile art. 25 alin. 1 din Constituția României garantează dreptul la liberă circulație, în țară și în străinătate și prevede, totodată, că exercitarea acestui drept se realizează în condițiile prevăzute de lege. În sensul acestor prevederi, orice limitare privind exercitarea acestui drept se poate stabili numai prin lege și nu prin adoptarea unui act administrativ al unei autorități publice locale.

Regulamentul de acces în Zona Peninsulara a municipiului Constanța enumeră la art. 9 categoriile de permise ce pot fi solicitate, incluzând și categoria permiselor de acces pentru evenimente religioase.

Referitor la încălcarea art. 53 din Constituția României, se retine ca dispozitiile art. 53 din Constituție prevad ca exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav, restrângerea putand fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii.

Din situatia in speta rezulta ca restrângerea unor drepturi, cu titlu permanent, nu este determinată de niciuna dintre situațiile prevăzute de art. 53 din Constituția României, nefiind îndeplinite criteriile pentru care se poate dispune o astfel de limitare și nici nu este stabilită prin lege, ci printr-un Regulament al autorității administrative locale, măsurile instituite fiind disproporționate, producând dezechilibre grave în viața socială și spirituala a comunitatii religioase.

Referitor la încălcarea art. 555 din Codul Civil, se retine ca dispozitiile art. 555 din Codul Civil definesc proprietatea privată ca fiind „dreptul titularului de a poseda, folosi și dispune de un bun, în mod exclusiv, absolut și perpetuu, în limitele stabilite prin lege”.

Astfel, deși Legea nu limitează dreptul de stabilire a sediului și de desfășurare a activităților în Zona Peninsulară, Regulamentul, prin restricționarea accesului în zonă, în mod nelegal și abuziv, restrânge desfășurarea activităților, prin faptul că nu se poate exercita în mod absolut și perpetuu dreptul de proprietate sau de folosință asupra spațiilor cu destinație de lacas de cult in cazul reclamanţilor.

Fara a analiza exhaustiv dispozitiile HCL 294/2021, se retine, la o prima vedere, ca exista o serie de prevederi discriminatorii, respectiv situațiile de discriminare generate de eliberarea permiselor de acces pentru îngrijirea/asistența persoanelor cu dizabilități, situațiile de discriminare generate de eliberarea unui singur permis pentru fiecare unitate locativă, cu condiția deținerii unui loc de parcare amenajat (art. 9, alin. 1), situațiile de discriminare generate de definiția din Regulament pentru „vehicul”, situațiile de discriminare generate de lipsa unui permis de acces pentru vizitatori, situațiile de discriminare generate de lipsa unor permise de acces pentru enoriașii parohiilor și a altor lăcașe de cult, pentru participarea la slujbele periodice.

Familiile care dețin mai mult de un vehicul sunt discriminate în folosința bunurilor lor (în speță al doilea vehicul) față de persoanele care dețin două sau mai multe vehicule și care nu au domiciliul / reședința în Zona Peninsulară. Lipsa unui permis de acces înseamnă că proprietarii nu-și pot folosi bunurile proprii pentru scopurile pentru care au achiziționat bunurile respective (pentru a ajunge la locul de muncă, la școli, grădinițe pentru copii, la cabinete medicale sau farmacii, la piață sau la alte magazine pentru aprovizionarea curentă).

În Regulament, vehiculul este definit ca fiind „mijloc de transport cu tracțiune proprie, respectiv autovehicul, motoretă, motocicletă, ATV, bicicletă cu motor sau alt vehicul din categoria mopedelor”. Sunt situații când rezidenții au atât un autovehicul, cât și un vehicul pe două roți (scuter, motocicletă, motoretă), acesta din urmă fiind folosit pentru transport la locul de muncă (avem cazul unui rezident din Zona Peninsulară care muncește în Portul Constanța – unde nu există transport public, portul acoperind o suprafață de aprox. 4000 de hectare; acest rezident folosește un scuter pentru deplasarea la și de la serviciu în perioada primăvară – toamnă). Această prevedere se aplică, așa cum este formulat articolul din Regulament, atât persoanelor cu dizabilități care locuiesc în Zona Peninsulară și au nevoie de transport în afara Zonei Peninsulare, cât și persoanelor cu dizabilități care locuiesc în afara Zonei Peninsulare și au nevoie să intre în Zona Peninsulară pentru rezolvarea anumitor situații (de exemplu pentru a ajunge la o instituție din Zona Peninsulară). Sunt situații când copiii rezidenților din Zona Peninsulară nu locuiesc cu părinții și nu îi pot vizita și ajuta pentru că nu au un permis de acces. De exemplu, un rezident în vârstă și care are nevoie să meargă la un control medical și nu deține autovehicul propriu, nu poate să cheme un membru de familie sau un cunoscut pentru a-l transporta la controlul medical pentru că nu există posibilitatea emiterii unui permis de acces pentru această situație.

Regulamentul de acces permite eliberarea unui permis de acces pentru un singur vehicul, pentru una dintre familii, a doua familie neamaivand posibilitatea obținerii unui permis de acces, fiind astfel limitată în folosința bunului propriu și discriminată astfel față de o gospodărie similară din afara Zonei Peninsulare, remarcandu-se, astfel, o ingerinta in dreptul de proprietate, prin limitarea, fara o justificare rezonabila si proportionala, a dreptului de folosinta a unui bun aflat in proprietate.

Se mai retine că HCL 294/2021 a fost emisa cu încălcarea disp. art. 44 din OG 43/1997 cu modificările ulterioare, administratorul drumului public poate institui restricții pe drumul public.

Referitor la restricționarea dreptului la sănătate, se retine ca persoanele cu dizabilități, persoanele cu probleme de mobilitate și persoanele cu probleme de sănătate (în lipsa unui permis de acces pentru vizitatori și în lipsa unor permise de acces pentru taxi) se văd puse în situația în care li se restricționează dreptul la sănătate, neputând să beneficieze de transport către și de la unități sanitare de investigații sau tratament. Lipsa unei alternative efective de transport în cadrul Zonei Peninsulare pentru aceste categorii de persoane conduce la restricționarea dreptului la sănătate pe care aceste persoane îl au conform reglementărilor legale în vigoare.

In zona peninsulara nu exista scoala generala si nici piata, ceea ce impune deplasarea pentru transportul copiilor la/dinspre scoala, deplasarea spre piata agroalimentara pentru aprovizionare, aceasta mobilitate determinata de necesitate implicand mijloace de transport personale ale diferitilor membrii ai familiei. Limitarea la un singur autoturism per spatiu locativ afecteaza grav libertatea de miscare si accesul la proprietate cu autoturisme personale pentru care se platesc taxe si impozite la bugetul local.

Aplicarea restrictiilor a creat o situatie fara precedent, astfel: rezidentii persoane fizice au avut acces doar cu un singur autoturism pe unitate locativă, fără relevanță că în acea unitate locativă locuiau mai multe familii sau că unitatea locativă avea mai multe apartamente, chiar și la etaje diferite; mașinile de aprovizionare au fost interzise în timpul zilei și astfel rafturile magazinelor sau golit, fiind deficientă aprovizionarea cu alimente, mașinile de tip „delivery” au avut accesul interzis, curierii nu au avut acces în zonă, mașinile ce livrează butelii nu au avut acces, toate aceste restrictii reprezentand limitari ale diferitelor drepturi ale persoanelor, nepermise intr-o societate democratica decat daca sunt necesare pentru atingerea unui scop legitim.

Or, nu rezulta in speta care este scopul legitim pentru atingerea caruia s-a procedat de catre Autoritate in maniera mai sus expusa, de natura a provoca o ingerinta nepermisa in drepturile persoanelor. Așa cum este formulat Regulamentul, familiile care detin autovehicule suplimentare pentru care nu au permis de acces in Zona Peninsulara vor trebui sa parcheze aceste autovehicule in proximitatea Zonei Peninsulare, in parcari cu plata.

Nu poate fi acceptat ca obiectivul general al Autoritatii, declarat ca fiind reprezentat de îmbunătățirea accesibilității în cadrul municipiului Constanța, a mobilității populației, în vederea dezvoltării economice durabile și îmbunătățirii calității vieții locuitorilor din municipiu, sa fie atins corelativ cu nesocotirea si incalcarea fara justificare temeinica a unor drepturi fundamentale ale persoanelor, o astfel de ingerinta in drepturile persoanelor nefiind permisa.

Fii alături de noi pe Facebook

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*