Criza politică din România începe să producă efecte economice vizibile. O analiză realizată de Confederația Patronală Concordia arată că instabilitatea de la vârful statului se traduce deja în costuri mai mari de finanțare, presiuni asupra cursului de schimb, rate mai ridicate pentru populație și riscuri serioase privind accesarea fondurilor europene.
Potrivit Concordia, dobânzile la care se împrumută statul român au crescut rapid în ultimele luni, de la 6,4% în februarie la 7,31% în prezent. Dacă instabilitatea politică persistă, costurile de finanțare ar putea continua să urce, iar efectele nu se opresc la nivelul bugetului de stat.
Dobânzile mai mari plătite de stat se transmit, în timp, și către economie: companiile se împrumută mai scump, investițiile sunt amânate sau reduse, iar populația poate ajunge să plătească rate lunare mai mari.
În același timp, cursul de schimb este supus unei presiuni suplimentare. În scenariul analizat, euro ar putea urca de la 5,09 lei spre 5,20 lei, adică o depreciere de 1–2% a monedei naționale. Pentru România, efectul ar fi rapid resimțit în prețuri, pentru că economia are unul dintre cele mai ridicate grade de transmitere a cursului de schimb în inflație din regiune.
Cu alte cuvinte, o depreciere a leului nu rămâne doar o informație pentru piețele financiare. Ea poate însemna prețuri mai mari la produse importate, costuri suplimentare pentru companii și, în final, o presiune directă asupra bugetelor familiilor.
Concordia avertizează și asupra impactului asupra creditelor. Ratele lunare ar putea crește cu aproximativ 7,5–10%, ceea ce ar reduce veniturile disponibile ale populației și ar pune presiune suplimentară asupra consumului. Într-o economie în care consumul are un rol important, o astfel de evoluție poate încetini activitatea economică.
Cel mai important risc pe termen mediu este însă legat de deficitul bugetar. România trebuie să demonstreze că poate reduce dezechilibrul dintre venituri și cheltuieli. Dacă această traiectorie este compromisă, țara riscă pierderea ratingului de investiții, adică ieșirea din categoria „investment grade”.
Un asemenea scenariu ar însemna că România ar fi percepută ca o țară mai riscantă pentru investitori. Consecința directă: statul s-ar împrumuta și mai scump, iar presiunea asupra bugetului ar crește semnificativ.
Analiza Concordia indică un scenariu similar celui traversat de Ungaria, în care costurile de finanțare ar putea crește cu aproximativ 3 puncte procentuale. Pentru România, nota de plată ar fi uriașă: cheltuieli suplimentare cu dobânzile de 4 miliarde lei în 2026, 12 miliarde lei în 2027, 22 miliarde lei în 2028, 30 miliarde lei în 2029 și 33 miliarde lei în 2030.
În total, peste 100 de miliarde de lei ar putea fi cheltuite suplimentar pentru dobânzi în cinci ani, bani care nu ar mai putea fi folosiți pentru investiții, infrastructură, sănătate, educație sau sprijinirea economiei reale.
Instabilitatea politică pune sub semnul întrebării și capacitatea României de a accesa fondurile din Planul Național de Redresare și Reziliență. În scenariul optimist, România ar putea pierde cel puțin 30% din fondurile estimate pentru 2026, echivalentul a aproximativ 3,5 miliarde de euro.
Pentru economie, pierderea acestor bani ar însemna proiecte întârziate, investiții publice mai mici și o presiune suplimentară asupra bugetului de stat. Fondurile europene sunt esențiale într-un moment în care România are nevoie de investiții consistente, dar și de disciplină fiscală pentru a recâștiga încrederea piețelor.
Concluzia analizei este clară: instabilitatea politică nu rămâne fără costuri. Ea se vede în dobânzi, în curs, în rate, în prețuri și în capacitatea statului de a finanța investiții. Iar cu cât incertitudinea se prelungește, cu atât factura economică devine mai mare.
Fii primul care comentează