Execuția bugetului general consolidat pe luna ianuarie 2026 s-a încheiat cu un excedent de 850 milioane lei (0,04% din PIB), potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Prin comparație, în ianuarie 2025, bugetul înregistra un deficit de 11,01 miliarde lei (0,58% din PIB).
Este prima execuție bugetară pe excedent în luna ianuarie din ultimii șapte ani, precedentul fiind consemnat în 2019. Potrivit instituției, rezultatul reflectă „o consolidare fiscală bazată pe o colectare mai bună și o gestionare riguroasă a cheltuielilor publice”.
Veniturile au crescut cu aproape 18%
Veniturile totale au însumat 55,12 miliarde lei, în creștere cu 17,9% față de ianuarie 2025. Ca pondere în PIB, acestea au avansat cu 0,25 puncte procentuale, majorarea fiind susținută în principal de veniturile curente, în special din impozitul pe salarii și venit și din TVA.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că rezultatele confirmă eficiența măsurilor de lărgire a bazei de impozitare și a disciplinei financiare, dar a subliniat că datele trebuie interpretate „cu moderație și responsabilitate”.
Impozitul pe salarii și venit: +31,4%
Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 9,02 miliarde lei, în creștere cu 31,4% (an/an). Saltul este explicat în principal prin:
- creșterea încasărilor din impozitul pe dividende (+59,7%), pe fondul distribuirilor concentrate la finalul anului 2025;
- majorarea încasărilor din impozitul pe salarii (+13,7%), peste ritmul de creștere al fondului de salarii din economie (6,1%);
- eliminarea facilităților fiscale pentru anumite sectoare (construcții, agricultură, industria alimentară, IT), începând cu 1 ianuarie 2025.
Contribuții sociale și TVA, în creștere
- Contribuțiile de asigurări: 18,46 miliarde lei (+8,2%), influențate de extinderea bazei de impozitare prin Legea nr. 141/2025 și de un transfer mai ridicat către Pilonul II de pensii.
- TVA (încasări nete): 13,06 miliarde lei (+23,9%), pe fondul majorării cotelor de TVA prevăzute de aceeași lege și al creșterii încasărilor brute (+25%). Rambursările de TVA au fost și ele mai mari: 4,73 miliarde lei, față de 3,76 miliarde lei în ianuarie 2025.
- Accize: 3,67 miliarde lei (+7%), susținute de produsele energetice (+11,7%) și tutun (+3,3%).
- Venituri nefiscale: 5,21 miliarde lei (+28,2%), incluzând și sumele obținute din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.
- Fonduri europene și donații: 2,28 miliarde lei (+33,9%).
Cheltuielile au scăzut cu 6%
Cheltuielile totale s-au situat la 54,27 miliarde lei, în scădere cu 6% față de ianuarie 2025. Ca pondere în PIB, acestea au coborât de la 3% la 2,7%.
Principalele categorii de cheltuieli:
- Cheltuieli de personal: 13,54 miliarde lei (–470 milioane lei), pe fondul reducerii unor sporuri și al măsurilor de limitare salarială.
- Bunuri și servicii: 6,51 miliarde lei (–11,8%), în contextul unor plăți excepționale efectuate în ianuarie 2025 pentru decontări restante din sănătate.
- Dobânzi: 3,54 miliarde lei (–7,9%).
- Asistență socială: 22,74 miliarde lei (+2%), în contextul măsurilor fiscal-bugetare adoptate prin Legea nr. 141/2025.
- Subvenții: 710 milioane lei (în principal pentru transportul de călători).
- Alte cheltuieli: 780 milioane lei (burse, susținerea cultelor, despăgubiri civile).
Investiții și fonduri europene
- Proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile: 2,4 miliarde lei.
- Cheltuieli pentru investiții: 3,62 miliarde lei, din care peste 72% reprezintă plăți pentru proiecte finanțate prin cadrul financiar 2021–2027 și prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Semnal pozitiv, dar cu rezerve
Excedentul din ianuarie 2026 reprezintă un semnal pozitiv în contextul presiunilor bugetare din ultimii ani. Totuși, specialiștii avertizează că execuția din prima lună a anului este, în mod tradițional, atipică, influențată de sezonalitate, decalaje de plăți și încasări concentrate.
Rămâne de văzut dacă această disciplină fiscală se va menține pe parcursul întregului an, în condițiile în care presiunile pe cheltuieli – în special cele sociale și salariale – rămân ridicate, iar absorbția fondurilor europene devine esențială pentru susținerea investițiilor fără deteriorarea deficitului.
1 Trackback / Pingback