Rezervele de gaze naturale din Marea Neagră, estimate la circa 200 de miliarde de metri cubi, ar acoperi consumul intern actual al României pe o perioadă de circa 19 ani, spune Dan Bădin, partener Servicii Fiscale, Deloitte România. De asemenea, vor avea un aport suplimentar la PIB de peste 70 de miliarde de dolari, până în 2040, aproximativ 26 de miliarde de dolari venituri la bugetul de stat şi circa 42.000 de locuri de muncă înfiinţate şi menţinute pe toată perioada de derulare a proiectelor.
“Adoptarea noilor reglementări referitoare la exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră, mai favorabile decât cele anterioare, pare să deblocheze investiţiile pentru începerea efectivă a exploatării, cu beneficii pe multiple planuri: perspective de venituri suplimentare la buget, profituri pentru companii, crearea de noi locuri de muncă şi apropierea de mult-discutata independenţă energetică a ţării, dar majoritatea beneficiilor vor fi vizibile doar după ce gazul din zăcămintele offshore va ajunge pe piaţă. Schimbările legislative, apărute la aproape patru ani de la adoptarea primei legi, care a fost intens contestată de mediul de afaceri şi care a dus la îngheţarea proiectelor de investiţii, reprezintă un semnal pozitiv în actualul context geopolitic, în care toate ţările europene caută soluţii pentru a-şi reduce dependenţa energetică de Rusia. În acelaşi timp, mediul investiţional este mai dificil acum, din cauza conflictului militar sau a costurilor crescute, aspecte care ar putea determina amânarea unor proiecte. Dar, dincolo de provocările de moment, valorificarea cu succes a zăcămintelor de gaze naturale din Marea Neagră prezintă beneficii pentru toate părţile implicate”, spune Dan Bădin, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România.
Legea precedentă, 256/2018, care ar fi trebuit să faciliteze investiţiile în domeniu, nu a putut fi aplicată din cauza unor prevederi restrictive, astfel că a fost nevoie de mai multe modificări, inclusiv în zona de impozitare.
Printre cele mai importante modificări aduse de noua lege offshore se numără cele legate de regimul fiscal al investiţiilor în acest domeniu, care devine mai permisiv. Astfel, aproape s-a dublat (de la 45,71 lei/MWh la 85 lei/MWh) nivelul de la care se aplică impozitarea suplimentară a veniturilor companiilor. Pentru preţurile care depăşesc 85 lei/MWh se menţine grila de impozitare propusă iniţial (între 15%, pentru veniturile obţinute din vânzarea la preţuri mai mari de 85 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 100 lei/MWh, şi 70% pentru vânzarea la preţuri care depăşesc 190 lei/MWh). Acest impozit pe veniturile suplimentare va reprezenta cheltuială deductibilă la calculul impozitului pe profit al companiilor.
În plus, creşte de la 30% la 40% nivelul maxim pentru deducerea investiţiilor din segmentul upstream (explorare şi producţie) pentru determinarea impozitului suplimentar şi este eliminată limitarea deducerii investiţiilor pentru calculul impozitului pe profit.
O altă prevedere importantă o reprezintă faptul că nivelul taxării pentru companii va rămâne neschimbat pe toată durata acordului de concesiune.
Pe lângă modificarea prevederilor fiscale, producătorii nu mai sunt obligaţi să vândă jumătate din gazul extras pe piaţa românească, astfel că pot decide în funcţie de evoluţiile din piaţă unde îşi plasează producţia. În schimb, statul a introdus în lege un drept de preempţiune, care îi permite ca, în anumite situaţii de criză, să aibă prioritate la achiziţia gazelor.
„Aşadar, au fost create condiţiile necesare pentru ca marile companii din domeniu să îşi pună în aplicare planurile suspendate în urmă cu patru ani şi să înceapă exploatarea gazelor din Marea Neagră, pentru că doar din momentul acela vor apărea beneficiile pentru toate părţile implicate – investitori, stat, consumatori. Aşa cum am menţionat, noile prevederi elimină din barierele invocate de companiile petroliere când au sistat investiţiile şi vor duce la deblocarea acestora. Dar trebuie să ţinem cont de faptul că investiţiile de acest tip nu pot fi realizate peste noapte, iar rezultatele acestora se vor vedea peste câţiva ani. Chiar dacă reprezentanţii Black Sea Oil & Gas declarau că vor începe producţia chiar în acest an, exploatarea în cel mai important zăcământ descoperit (aflat în perimetrul Neptun Deep şi care va fi exploatat de OMV Petrom împreună cu Romgaz, după vânzarea participaţiei Exxon) va începe cel mai devreme la sfârşitul anului 2026”, spune Dan Bădin.
Companiile vor obţine venituri şi, ulterior, profituri abia după începerea exploatării şi după vânzarea gazelor, iar din aceste venituri vor acoperi investiţiile realizate şi costurile cu exploatarea, precum şi taxele şi redevenţele datorate bugetului de stat, adaugă el.
„Rezervele de gaze naturale din Marea Neagră, estimate la circa 200 de miliarde de metri cubi, ar acoperi consumul intern actual al României pe o perioadă de circa 19 ani. Aşadar, gazele extrase din perimetrele offshore, împreună cu cele din exploatările onshore (estimate să scadă în anii următorii, iar noile zăcăminte descoperite, cum ar fi cel de la Caragele din judeţul Buzău, necesită investiţii pentru a fi date în exploatare), ar putea să acopere consumul intern şi, eventual, să ajungă şi la export. Astfel, România ar deveni independentă faţă de Rusia şi ar putea contribui şi la reducerea dependenţei vecinilor noştri (cum ar fi Moldova) de acelaşi furnizor”, spune Dan Bădin.
Pentru statul român, valorificarea zăcămintelor de gaze va aduce în primul rând mai mulţi bani la bugetul din taxe şi impozite aplicate pe tot lanţul – de la redevenţe încasate pentru resurse, impozit pe profit, impozitul pe veniturile suplimentare, pe veniturile angajaţilor din domeniu, contribuţii sociale, TVA, taxe de distribuţie etc.
Conform estimărilor recente, aproximativ 60-70% din veniturile care rezultă din exploatarea gazelor vor ajunge la bugetul de stat. În plus, orice investiţie de amploare (cum sunt cele din acest domeniu) creează efecte benefice în lanţ şi impulsionează creşterea economiei naţionale.
Conform unui studiu realizat de Deloitte în 2018, dezvoltarea proiectelor offshore poate aduce beneficii importante economiei româneşti. Estimările indică un aport suplimentar la PIB de peste 70 de miliarde de dolari, până în 2040, aproximativ 26 de miliarde de dolari venituri la bugetul de stat şi circa 42.000 de locuri de muncă înfiinţate şi menţinute pe toată perioada de derulare a proiectelor.
Nu în ultimul rând, alimentarea consumatorilor din piaţa locală, populaţie şi firme, cu gaze din producţia internă, oferă statului român un confort suplimentar în gestionarea necesarului, în special în anotimpul rece, şi un grad mai mare de independenţă energetică. Iar clauza referitoare la dreptul de preempţiune în situaţii de criză, inspirată din contextul geopolitic actual, asigură cadrul necesar pentru intervenţii mai rapide în direcţia protecţiei consumatorilor.
„Ce ar trebui să facă statul cu sumele obţinute din exploatarea gazelor din Marea Neagră? Este important ca aceşti bani să fie investiţi predominant în reindustrializare, în creşterea economiei româneşti şi pentru bunăstarea populaţiei, şi nu direcţionaţi spre consum, pentru că astfel pot duce la adâncirea dezechilibrelor din economie (cresc importurile şi, implicit, deficitul comercial, scade competitivitatea economiei româneşti etc). Banii încasaţi din impozitul pe venitul suplimentar ar trebui să fie folosiţi pentru extinderea reţelei de gaze, dar statul îi poate utiliza şi în alte scopuri”, mai spune el.
Acesta consideră că şi populaţia (în calitate de consumatori, dar şi ca simpli cetăţeni) ar obţine avantaje din exploatarea gazelor din Marea Neagră.
„Beneficiile pentru consumatori ar trebui să constea în facturi mai reduse la gaze naturale, comparativ cu ţările care nu deţin astfel de resurse, mai multă stabilitate a preţurilor pe piaţă, riscuri mai scăzute de apariţie a unor disfuncţionalităţi în alimentarea cu gaze în perioada iernii sau în cazuri de forţă majoră, precum războiul din Ucraina. Extinderea reţelei de transport şi înlocuirea lemnului cu gazele pentru încălzire ar produce mai mult confort, la costuri potenţial mai mici, şi ar contribui la un mediu mai curat. Bineînţeles, extinderea reţelei de distribuţie pentru consumatorii casnici trebuie să ţină cont şi de eficienţa economică (de exemplu, racordarea localităţilor izolate) sau de planurile Uniunii Europene cu privire la neutralitatea climatică”, precizează Dan Bădin.
Iar mai multe venituri la bugetul de stat pot aduce beneficii tuturor cetăţenilor României prin investiţii suplimentare în infrastructură sau servicii publice (învăţământ, sănătate etc.) de o calitate superioară.
„Aşadar, deşi potenţial retorică, rămâne totuşi valabilă următoarea întrebare: de ce nu a fost elaborată de la început legea offshore într-o formă care să nu blocheze investiţiile şi exploatarea, dacă beneficiile sunt multiple? Deoarece nu există un răspuns concret, fiecare are libertatea să tragă propriile concluzii. Cum ar fi fost poziţionată România în aceste multiple crize (sanitară, energetică, bugetară, inflaţionistă etc.) dacă ar fi fost independentă energetic şi cu banii cuveniţi din exploatarea gazelor în buget? Aici răspunsul este simplu: mult mai bine! Sperăm ca autorităţile publice să tragă concluziile de rigoare, pentru că greşelile trecutului de obicei se repetă, dacă nu se învaţă din ele. În concluzie, exploatarea gazelor din Marea Neagră este avantajoasă din toate punctele de vedere, deşi contextul este mai puţin favorabil acum decât în urmă cu patru ani pentru investiţii în zonă, dar important este ca demersurile să fie continuate, astfel încât acest potenţial al României, de care vorbim de foarte mulţi ani, să ajungă în final să fie valorificat”, afirmă el.
Fii primul care comentează