Guvernul explică majorarea impozitelor pe proprietate: de ce a fost necesară reforma și ce impact are din 2026

Guvernul României a transmis duminică, 11 ianuarie, o informare amplă pentru presă, ca urmare a numeroaselor întrebări venite din partea jurnaliștilor, privind majorarea impozitelor și taxelor pe proprietate – clădiri, terenuri și autovehicule. Executivul susține că reforma era inevitabilă și amânată de ani de zile, iar lipsa asumării risca să blocheze fonduri europene esențiale.

De ce era necesară reforma impozitării proprietății

Potrivit Guvernului, România se afla printre statele europene cu cele mai mici venituri din impozitarea proprietăților:

• doar 0,55% din PIB, față de 1,85% media UE;
• impozitele nu reflectau valoarea de piață a clădirilor, în special pentru persoanele fizice;
• peste o treime din impozite nu erau încasate, iar valorile nu erau actualizate cu inflația.

Acest sistem a generat pierderi importante pentru bugetele locale, inechități între contribuabili, lipsă de performanță administrativă și o dependență tot mai mare a autorităților locale de transferuri de la bugetul de stat.

Angajamente asumate prin PNRR și față de Comisia Europeană

Reforma impozitării proprietății a fost asumată de România încă din perioada 2021–2022, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, dar și în negocierile cu Comisia Europeană privind reducerea deficitului bugetar.

Executivul arată că amânarea repetată a deciziei a pus în pericol:

• încasarea cererilor de plată 4 și 5 din PNRR (între 300 și 500 milioane de euro);
• respectarea jaloanelor macroeconomice;
• echilibrul bugetar pe termen mediu.

Contextul adoptării măsurilor

Actul normativ a fost adoptat la 15 decembrie 2025, însă intrarea în vigoare a fost întârziată de:

• decizii ale Curții Constituționale;
• atacuri ale opoziției;
• proceduri legale subsecvente.

Calendarul comprimat a creat dificultăți la nivel local: erori de calcul, diferențe de aplicare între UAT-uri, probleme la platforma ghișeul.ro. Guvernul susține că aceste disfuncționalități sunt în curs de remediere.

Impactul bugetar estimat

Aplicarea noilor reguli va aduce, potrivit Guvernului, o creștere a veniturilor locale cu aproximativ 3,7 miliarde lei în 2026, adică peste 30% față de 2025:

• clădiri: +1,42 miliarde lei;
• terenuri: +1,09 miliarde lei;
• autoturisme și alte mijloace de transport: +1,18 miliarde lei.

Executivul subliniază că toate aceste venituri rămân la bugetele locale, în condițiile în care bugetul de stat nu mai poate susține transferuri suplimentare din cauza deficitului.

Ce se schimbă la impozitarea clădirilor și terenurilor

1. Actualizarea bazei de impozitare

• se renunță la valori istorice depășite;
• baza de impozitare crește cu aproximativ 70%, până la 2.677 lei/mp (circa 535 euro/mp);
• măsura este tranzitorie, până la trecerea la impozitarea la valoarea de piață, estimată pentru 1 ianuarie 2027.

2. Eliminarea scutirilor și facilităților nejustificate

• dispar reducerile automate pentru vechimea clădirii;
• facilitățile pot fi acordate doar punctual, prin decizie locală, în limita a 5% din veniturile colectate.

3. Rol mai puternic pentru autoritățile locale

• UAT-urile stabilesc cotele concrete de impozitare (între 0,08% și 0,2% pentru clădiri rezidențiale);
• consiliile locale pot majora impozitele și taxele locale cu până la +100%, față de limita anterioară de 50%, pe baza unor criterii justificate.

Guvernul avertizează că, în anumite situații, creșterea finală poate depăși media de 70%, din cauza efectului cumulativ: bază de impozitare mai mare, eliminarea reducerilor și majorarea cotelor locale.

Impozitarea autovehiculelor

Structura sistemului rămâne bazată pe capacitatea cilindrică, exprimată în fracțiuni de 200 cm³. Noutatea este diferențierea valorilor în funcție de norma de poluare Euro:

• vehiculele cu norme Euro vechi plătesc mai mult;
• cele cu norme Euro recente au creșteri mai temperate.

Pentru autoturismele hibride, Guvernul precizează că simpla încadrare ca „hibrid” nu mai este suficientă. Conform cerințelor PNRR, diferențierea se face în funcție de emisii reale, pragul acceptat fiind sub 50 g CO₂/km.

Concluzia Guvernului

Executivul susține că reforma era inevitabilă și că alternativa – amânarea – ar fi însemnat pierderea fondurilor europene, adâncirea dezechilibrelor bugetare și perpetuarea inechităților fiscale. Măsurile sunt prezentate ca tranzitorii, în perspectiva unui sistem complet de impozitare la valoarea de piață, aplicabil tuturor proprietarilor începând cu 2027.