Guvernul vrea să mărească birurile pentru românii care obțin venituri din chirii, activități independente, investiții la bursă și nu numai

Ministerul Finanțelor pus în dezbatere publică, pe 14 august, proiectul de lege cu noile taxe care vor intra în pachetul 2 de măsuri fiscale. Acestea prevăd creșterea bazei de calcul a CASS la 90 de salarii minime brute pe țară, a impozitului pe câștigurile pe bursă, aplicarea unei cote forfetare de cheltuieli de 30% asupra venitului brut anual încasat din venituri din chirii ori obligarea proprietarilor care obțin venituri din chirii pe termen scurt să utilizeze aparate de marcat și să emită bon fiscal.

CASS mai mare pentru venituri din activități independente

Ministerul de Finanțe propune majorarea plafonului maxim al bazei anuale de calcul a contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) în cazul persoanelor fizice care obțin venituri din activități independente, de la 60 de salarii minime brute pe țară garantate în plată la 90 de salarii minime brute pe țară, pentru veniturile realizate începând cu data de 1 ianuarie 2026.

Măsura este motivată de angajamentele asumate prin PNRR și prin Planul Bugetar – Structural Național pe Termen Mediu – 2025-2031 și are ca scop și reducerea decalajului de taxare a muncii între veniturile din activități independente și veniturile din salarii și asimilate salariilor.

Impozit mai mare pentru câștigurile pe bursă

O altă măsură propusă este majorarea cotelor de impozit aplicabile veniturilor sub forma câştigurilor din transferul titlurilor de valoare şi din operaţiuni cu instrumente financiare derivate, efectuate prin entităţile prevăzute de lege, astfel:

• cota de 1% aplicabilă fiecărui câştig din transferul titlurilor de valoare/fiecărui câştig din efectuarea de operaţiuni cu instrumente financiare derivate care au fost dobândite şi înstrăinate într-o perioadă mai mare de 365 de zile, inclusiv, de la data dobândirii se majorează la 2%;
• cota de 3% aplicabilă fiecărui câştig din transferul titlurilor de valoare/fiecărui câştig din efectuarea de operaţiuni cu instrumente financiare derivate care au fost dobândite şi înstrăinate într-o perioadă mai mică de 365 de zile, de la data dobândirii se majorează la 4%.

Noi reguli la impozitarea veniturilor din chirii: Cotă forfetară de 30%

Ministerul propune modificarea regimului fiscal aplicabil veniturilor din activități independente obținute ca urmare a prestării de servicii de cazare, în sensul eliminării modalității de stabilire a venitului net anual pe bază de normă de venit, inclusiv renunțarea la posibilitatea de a opta pentru determinarea venitului net anual în sistem real.

În schimb propune introducerea unei noi modalități de determinare a venitului net prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor stabilite prin aplicarea unei cote forfetare de cheltuieli de 30% asupra venitului brut anual.

Venitul brut reprezintă totalitatea sumelor în bani și/sau echivalentul în lei al veniturilor în natură, încasate în cursul anului fiscal.

Pentru determinarea venitului net contribuabilii completează numai partea referitoare la venituri din Registrul de evidenţă fiscală și nu au obligația de a conduce evidență contabilă.

Impozitul anual datorat se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net anual, fiind impozit final.

Impozitul anual datorat se calculează de către contribuabil, pe baza datelor din Declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice.

Pentru aceste venituri contribuabilii datorează contribuții sociale obligatorii potrivit prevederilor Titlului V din Codul fiscal, aplicabile veniturilor din activități independente.

Aparat de marcat și bon fiscal, obligatorii pentru cei care închiriază pe termen scurt

Persoanele fizice care obțin venituri din închirierea pe termen scurt (adică pentru o perioadă neîntreruptă de maximum 30 de zile pentru aceeași persoană, într-un an) a camerelor situate în locuinţe proprietate personală vor avea obligația utilizării aparatelor de marcat electronice fiscale și de a emite bonuri fiscale cu aceste aparate, pe care să le înmâneze clienților, potrivit unei alte schimbări propuse.

Măsuri pentru reducerea fenomenului de decapitalizare

Alte prevederi vizează reducerea fenomenului de decapitalizare a societăților din România, prin amendarea legii nr 31/1990 privind societăților astfel:

• interdicția pentru societățile care distribuie trimestrial dividende, de a acorda acționarilor/asociaților/altor persoane afiliate definite de Codul fiscal, avansuri sau împrumuturi, până la regularizarea diferențelor rezultate din distribuirea dividendelor în cursul anului;
• introducerea răspunderii solidare a administratorului și a acționarului/asociatului care a beneficiat de plata de dividende interimare, dar nu le-a regularizat, în cazul societăților care au distribuit trimestrial dividende și au acordat avansuri sau împrumuturi acționarilor/asociaților/altor persoane afiliate definite de Codul fiscal, fără să le regularizeze;
• introducerea de contravenții pentru societățile care au distribuit trimestrial dividende și au acordat avansuri sau împrumuturi acționarilor/asociaților/altor persoane afiliate definite de Codul fiscal, fără să le regularizeze. Sancțiunea, constând în amendă în cuantum de cel puțin 5.000 lei, urmează să fie aplicată de Ministerul de Finanțe și ANAF
• condiționarea posibilității distribuirii de dividende de constituirea rezervelor legale, acoperirea pierderii contabile reportate, precum și de constituirea de rezerve în conformitate cu cerințele statutare.
• De asemenea, se propune ca distribuirea de dividende din profitul exercițiului financiar curent pentru societățile care, pe baza situațiilor financiare anuale, aprobate potrivit legii, au o valoare a activului net sub jumătate din valoarea capitalului social subscris, să poată fi efectuată numai după reîntregirea activului net la valoarea minimă prevăzută de lege;
• conversia creanțelor acționarilor/asociaților în acțiuni/părți sociale, în cazul societăților care au o valoare a activului net sub jumătate din valoarea capitalului social subscris, înregistrează datorii față de acționari/asociați rezultate din împrumuturi sau alte finanțări acordate de aceștia și nu își reconstituie în termenul prevăzut de legea societăților, activul net până la nivelul unei valori cel puțin egale cu jumătate din capitalul social subscris.

Reguli noi la calculul CASS și a normei de venit la activitățile independente

O altă măsură prevede că nivelul normei de venit în cazul contribuabililor care realizează venituri din activități independente să nu mai fie o sumă fixă ca în prezent, ci să fi legat de salariul minim brut pe țară (SMB), așa cum este el la data de 1 ianuarie a anului fiscal.

„Nivelul normei anuale de venit prin înmulțirea acestui indicator cu un număr care nu poate fi mai mic decât 12 (spre exemplu: 12xSMB, 12,5XSMB ș.a.m.d. unde SMB reprezintă salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată în vigoare la data de 1 ianuarie a anului de realizare a venitului), nu ca valoare absolută cum se stabilește în prezent”, se arată în nota de fundamentare.

Mai mult, se propune ca și calculul contribuțiilor sociale să fie legat de aceeași normă de venit, calculată pe baza salariului minim. Astfel, dacă venitul tău net anual (stabilit pe baza noii norme de venit) depășește 12 salarii minime brute pe țară, vei fi obligat să plătești contribuții de asigurări sociale (CAS) și de sănătate (CASS).

Alte măsuri de reformă fiscală au fost deja anunțate miercuri de ministrul de Finanțe.

O nouă formulă de taxare a multinaționalelor

Ministerul Finanțelor vrea să taxeze „exact zona prin care multinaționale își exportă profiturile”. Astfel, a fost creată o nouă formulă de taxare, folosită și în SUA, pentru tot ce depășește 3% pe cele patru categorii de cheltuieli. Tot ce depășește 3% va fi considerat nedeductibil.

„Permitem niște cheltuieli deductibile la un nivel minimal de 3%. Tot ce depășește acest 3% este taxat cu 16%”, a precizat ministrul.

Acest impozit va fi construit pentru anul 2026, având ca bază anul 2024.

Noua taxă pe afiliați va înlocui impozitul pe cifra de afaceri care funcționează în acest moment la companiile de peste 50 de milioane de euro.

Taxă de 25 lei pentru coletele comandate de pe platformele non-UE

O altă măsură este introducerea unei taxe fixe de 25 lei pentru fiecare colet de sub 150 euro care vine din zona non-UE, precum China sau Turcia. Taxa va fi instituită prin conlucrare cu toate companiile de curierat.

Întrebat câți bani va obține statul prin aceste măsuri, ministrul de Finanțe a spus miercuri că se așteaptă la 1,3 miliarde de lei din taxa de 25 de lei la coletele extra comunitare și între 1,7-2 miliarde de lei din noua taxă pentru multinaționale.