Economistul Iancu Guda susține că România a înregistrat o accelerare puternică a absorbției fondurilor europene în perioada iunie 2025 – iunie 2026, ajungând peste media Uniunii Europene. Acesta compară rezultatele Guvernului Bolojan cu cele obținute în timpul guvernelor conduse de Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu.
„Economie, nu politică. Cifre, nu opinii”, și-a început Iancu Guda analiza publicată pe pagina sa de Facebook.
Potrivit economistului, într-un singur an, Guvernul Bolojan ar fi atras de patru ori mai multe fonduri europene decât guvernele Ciucă și Ciolacu într-o perioadă de trei ani.
„Concret, într-un singur an, iunie 2025 – iunie 2026, Guvernul Bolojan a atras de patru ori mai multe fonduri europene decât Ciucă și Ciolacu în trei ani, iar deficitul fiscal a scăzut la jumătate”, a afirmat Iancu Guda.
Economistul consideră că reducerea consumului alimentat din importuri și finanțat prin îndatorare începe să fie compensată, cel puțin parțial, de investițiile realizate cu bani europeni.
De la 600 de milioane la 2,3 miliarde de euro
Iancu Guda citează date prezentate anterior și de europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan, potrivit cărora România a absorbit efectiv, fără prefinanțări, aproximativ 600 de milioane de euro din fondurile de coeziune în întregul an 2024.
Suma reprezintă o medie de aproximativ 50 de milioane de euro pe lună.
În primele șase luni ale anului 2026, absorbția efectivă ar fi ajuns la 2,3 miliarde de euro, adică aproximativ 383 de milioane de euro lunar. Ritmul lunar ar fi fost astfel de aproape opt ori mai mare decât cel înregistrat în 2024.
„În doar primele șase luni din 2026, Guvernul Bolojan a avut o absorbție efectivă de 2,3 miliarde de euro. Vorbim, așadar, despre o creștere de aproape opt ori a ratei efective de absorbție”, a precizat Guda.
România a depășit media Uniunii Europene
La sfârșitul anului 2024, România avea, potrivit cifrelor invocate de economist, o rată de absorbție efectivă de 2%, incluzând prefinanțările, în timp ce media Uniunii Europene era de 2,7%.
În prezent, rata indicată pentru România este de 24,6%, față de o medie europeană de 17,8%.
Aceleași procente au fost prezentate de Siegfried Mureșan, care a precizat că provin dintr-un tabel al Comisiei Europene privind fondurile de coeziune. Prin urmare, comparația se referă la fondurile politicii de coeziune, nu la totalitatea finanțărilor europene și nici exclusiv la PNRR.
Guda avertizează asupra blocajului politic
Economistul critică moțiunea de cenzură care a dus la demiterea Guvernului Bolojan și susține că blocajul politic intervine într-un moment critic pentru absorbția banilor europeni și continuarea reformelor.
El afirmă că România ar fi putut obține rezultate economice mai bune dacă măsurile de reformă nu ar fi întâmpinat opoziție politică.
Guda a criticat inclusiv blocarea temporară a listării la bursă a unor companii de stat, argumentând că societățile deținute de stat care au fost listate au devenit ulterior mai transparente și mai performante.
Disputa are loc în condițiile în care România mai are de atras peste 4,5 miliarde de euro sub formă de granturi prin PNRR. Ilie Bolojan a declarat că absorbția acestor fonduri reprezintă cel mai important proiect al țării în lunile iulie și august 2026.
Banii sunt destinați unor investiții precum Autostrada Moldovei, electrificarea liniilor de cale ferată, construirea de spitale, școli și creșe, reabilitarea blocurilor și proiectele administrațiilor locale. Acordarea fondurilor depinde însă de îndeplinirea reformelor și a jaloanelor asumate de România.
„Era mult mai bine pentru România, dar mult mai grav pentru sistemul lipsit de sinecuri, care se zbate acum ca peștele pe uscat”, a concluzionat Iancu Guda.
Fii primul care comentează