Inflația anuală a urcat în martie la 9,87%, față de 9,31% în februarie, potrivit datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică. Creșterile cele mai mari au fost consemnate la servicii, unde prețurile au avansat cu 11,05%, urmate de produsele nealimentare, cu 10,89%, și de alimente, cu 7,67%.
Astfel, inflația se apropie din nou de pragul de 10%, iar perspectiva ca acesta să fie depășit în lunile următoare devine tot mai probabilă. În prezent, scenariul de bază al BNR indică o inflație de 4% la final de an, însă această estimare pare tot mai greu de susținut în actualul context.
Martie marchează a opta lună la rând în care rata anuală a inflației rămâne peste 9%, o situație fără precedent în ultimii zece ani și fără echivalent în Uniunea Europeană.
Cafeaua și cacaoa, în topul scumpirilor
Printre cele mai puternice majorări de preț se regăsesc cafeaua și cacaoa. Problemele climatice, bolile care au afectat plantațiile și lipsa investițiilor au redus oferta la nivel mondial, iar efectele s-au transferat direct în prețurile plătite de consumatori. În multe cazuri, producătorii au redus gramajele sau au schimbat rețetele, însă chiar și așa au fost nevoiți să majoreze prețurile finale.
În România, prețurile la cafea și cacao au crescut în martie 2026 cu aproape 25% față de aceeași lună a anului trecut. Recoltele de cafea Arabica au fost afectate de secetă, îngheț și alte fenomene meteo extreme în Brazilia, Columbia și Vietnam, ceea ce a redus oferta globală. În același timp, contractele futures pentru Arabica au atins în 2025 maxime ale ultimelor decenii, iar Robusta a urcat și ea la niveluri istorice.
La aceste presiuni s-au adăugat și taxele vamale introduse de administrația Trump pentru cafeaua provenită din marile țări producătoare, măsuri care au perturbat fluxurile comerciale și au amplificat volatilitatea pieței.
De ce se resimt scumpirile atât de puternic în România
România importă integral cacao și cafea, ceea ce înseamnă că șocurile de pe piețele internaționale se reflectă aproape integral în prețurile de la raft. La acestea s-au adăugat creșterea TVA la 21%, eliminarea plafonării la energie și costurile mai ridicate de transport, toate contribuind la scumpirea produselor.
Datele INS arată că prețul cafelei este cu aproximativ 25–26% mai mare decât în urmă cu un an, iar ritmul de creștere pentru cafea și cacao îl depășește pe cel al alimentelor, în ansamblu.
În același timp, ouăle s-au scumpit cu 14,6%, fructele proaspete cu 14,2%, iar pâinea cu aproape 10%. Numai în martie, legumele au înregistrat un avans lunar de 2,3%, semn că presiunile sezoniere rămân puternice.
Momentul care a schimbat tot
Punctul de cotitură a fost august 2025, când două șocuri majore au lovit simultan economia: liberalizarea prețurilor la energie și majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 21%. În doar două luni, inflația a sărit de la 5,7% în iunie la 9,9%, iar de atunci nu a mai coborât sub pragul de 9%.
Indicele armonizat al prețurilor de consum, folosit pentru comparațiile la nivel european, a indicat în martie 2026 o rată anuală de 9%, față de 8,3% în februarie. Diferența față de media zonei euro rămâne cea mai mare din Uniunea Europeană.
Pe fond, tabloul macroeconomic rămâne fragil. Economia a avansat slab în 2025, a intrat în recesiune tehnică, iar deficitul bugetar continuă să fie foarte ridicat.
1 Trackback / Pingback