INS confirmă: litoralul românesc crește, turismul străin aduce plus, iar „apocalipsa turismului” există doar în declarații alarmiste

Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS) la 5 septembrie 2025, primele șapte luni ale anului arată o imagine echilibrată a turismului românesc: fluctuații moderate pe piața internă, dar creșteri reale pe segmentul vizitatorilor străini.

Evoluția ianuarie – iulie 2025

Comparativ cu aceeași perioadă din 2024:

  • Sosirile totale de turiști au scăzut ușor, cu -1%
  • Înnoptările au crescut cu +0,3%
  • Gradul de ocupare netă a fost de 31,8% (față de 32,1% în 2024)
  • Turiștii străini au crescut cu +4,5% la sosiri și +4,3% la înnoptări, compensând scăderea moderată a turismului intern

Topul destinațiilor după numărul sosirilor: București (1,117 milioane)Constanța (945,4 mii) și Brașov (768,1 mii). La capitolul înnoptări, Constanța domină cu 2,802 milioane, urmată de București (2,260 milioane) și Brașov (1,445 milioane). Cei mai mulți vizitatori străini vin din Germania, Italia și Israel.

Situația lunii iulie 2025

În iulie s-a înregistrat o ușoară temperare a cererii:

  • Sosiri: -3,7%
  • Înnoptări: -4,7%
  • Scăderile vin din turismul intern (-4,4% sosiri, -5,3% înnoptări)
  • Vizitatorii străini au crescut cu +0,6% la sosiri și +0,1% la înnoptări
  • Grad de ocupare: 38,2%, față de 39,6% în iulie 2024

Litoralul românesc: cifrele contrazic declarațiile alarmiste

Între mai și iulie 2025, primele trei luni de sezon estival, numărul sosirilor pe litoral a crescut cu 5,9% față de aceeași perioadă din 2024.

  • Mai–iulie 2024: 699.752 sosiri
  • Mai–iulie 2025: 740.978 sosiri (+41.226 turiști)

Aceste cifre demontează afirmațiile despre „scăderi dramatice” pe litoral. INS confirmă: litoralul rămâne o destinație competitivă și atractivă, atât pentru români, cât și pentru străini.

Tendințe și provocări

Turismul de incoming este în creștere, România câștigând vizibilitate pe piața internațională, chiar dacă ultimii miniștri ai turismului au blocat aproape complet promovarea externă.

Turismul intern înregistrează o scădere minoră, influențată de majorări de taxe, campanii mediatice negative, lipsa de viziune guvernamentală și creșterea costurilor. Totuși, nu este vorba de un colaps, ci de o perioadă dificilă din care turismul românesc poate ieși consolidat.

Polii principali ai turismului românesc rămân București, Constanța și Brașov.

Declarație FPTR

Analiza turismului trebuie făcută pe date oficiale, nu pe impresii sau declarații emoționale. INS arată clar: iulie a adus o scădere punctuală, dar primele șapte luni confirmă stabilitate și chiar o tendință de creștere a turiștilor străini. În loc să vorbim despre prăbușire, ar trebui să discutăm despre cum transformăm aceste date în strategii concrete pentru dezvoltarea turismului românesc”, a declarat Dragoș Răducan, președintele FPTR.

Federația Patronatelor din Turismul Românesc cere instituțiilor publice și decidenților politici măsuri coerente și bazate pe date statistice, nu pe percepții distorsionate. Turismul românesc are un potențial real de creștere, iar cifrele INS confirmă acest lucru.

FPTR, membră a Confederației Patronale C.A.I.R., înființată în 1992 și reprezentativă din 2006 pentru sectorul turismului, hotelurilor și restaurantelor, reunește 3.286 de angajatori și 59.255 de salariați, adică 34% din forța de muncă din domeniu, în majoritate cu capital autohton.

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*