România s-a dezvoltat inegal, iar diferențele dintre regiuni se văd astăzi în infrastructură, investiții și calitatea vieții. „S-a dezvoltat organic, fără să prioritizeze”, susține Marcel Heroiu, specialist senior în dezvoltare urbană la Banca Mondială. În opinia sa, soluția este clară: investiții concentrate în marile centre urbane și în infrastructura care le conectează. Prețul unei lipse de direcție se vede în decalajele dintre regiuni, în infrastructura subfinanțată, în orașele care au ratat o generație de creștere. La Constanța, un teren industrial abandonat de 38 de hectare și o investiție privată de peste 800 de milioane de euro pot deveni exemplul unei transformări urbane cu impact regional.
Marcel Heroiu, specialist senior în dezvoltare urbană în cadrul Băncii Mondiale, a sintetizat aceste decenii de dezvoltare urbană, la prima ediție a Summit-ului Orașelor din România – TILIA, desfășurat la Iași: „În mare parte, dezvoltarea se coagulează în jurul centrelor urbane puternice și în jurul infrastructurii majore.”
Aceasta nu este o observație oarecare, ci este și concluzia unui studiu sistematic al modului în care România s-a transformat economic. „Dacă vă uitați la București, Brașov, Sibiu, Cluj, Iași, Timișoara, Arad, Oradea, vedeți că localitățile din jurul acestor orașe au avut ritmul de dezvoltare cel mai alert, iar implicațiile pentru politică publică sunt clare”, spune Marcel Heroiu.
În cartea „Orașul românesc 4.0″, semnată de 11 experți și colaboratori în politici publice, tehnologie și inovație urbană ai Băncii Mondiale, apare o întrebare: cum vor arăta orașele noastre în 2050 și ce putem face acum pentru ca lucrurile să meargă bine? Răspunsul lui Marcel Heroiu este pragmatic: „Dacă procesul acesta se întâmplă organic, trebuie să vedem cum reușim să accelerăm ritmul de dezvoltare cu banii pe care îi avem la dispoziție.”
Prioritizarea, în opinia lui Marcel Heroiu, înseamnă a investi acolo unde efectul de multiplicare este maxim — în jurul centrelor urbane puternice, pe coridoarele de infrastructură majoră, în locurile unde un teren abandonat poate deveni un motor economic pentru o întreagă regiune. Constanța este exact unul dintre aceste locuri.
Infrastructura feroviară: prioritate națională pentru România
În viziunea Băncii Mondiale, infrastructura feroviară este piesa lipsă care poate schimba ecuația pentru Constanța. „Prioritatea mare din punctul nostru de vedere și focusul anilor următori sunt investițiile în infrastructura feroviară, la nivel național, regional și local, inclusiv sistemele de tren metropolitan”, spune Heroiu. Terenul poluat din platforma de nord a Oil Terminal nu este oriunde — este amplasat lângă Gara CFR Constanța, nodul feroviar care leagă orașul de restul țării și de coridoarele europene de transport.
De la infrastructură la etapa post-infrastructură
Marcel Heroiu ridică o întrebare pe care puțini și-o pun: ce facem după ce am pus infrastructura publică la punct? Raportul Draghi, cel mai influent document european de politică publică, avertizează că SUA și China depășesc Europa în competitivitate tocmai pentru că au piețe financiare integrate, capabile să atragă capital și să finanțeze inovații disruptive.
„Accesul la surse de finanțare suficient de mari este o precondiție cheie pentru a genera inovații disruptive. A doua precondiție este să dezvoltăm un mediu care să încurajeze oamenii să inoveze și să își atingă potențialul”, susține Marcel Heroiu, specialist senior în dezvoltare urbană la Banca Mondială.
Proiectul IULIUS de la Constanța este exact un răspuns la această etapă: nu este doar o investiție în infrastructură publică, ci este o investiție care valorifică infrastructura existentă pentru a crea un mediu urban în care oamenii inovează, muncesc, trăiesc și se bucură de oraș tot anul, nu doar în sezon.
„Acolo unde au fost investiții în infrastructură mare, localitățile din jur s-au dezvoltat. Densitatea populației la nivel regional ne dă o idee unde este nevoie de o întărire a centrelor urbane”, mai spune Heroiu.
Constanța, oraș-magnet cu potențial nevalorificat
În raportul „Orașe-Magnet: Migrație și navetism în România”, elaborat de Banca Mondială, se arată că orașul Constanța este un centru regional cu port, infrastructură și tradiție economică, dar cu un deficit cronic de spații urbane de calitate care să rețină și să atragă oameni, nu doar să-i tranziteze. Este nevoie de investiții în mediul urban, în calitatea vieții, în mix-ul de funcțiuni care face dintr-un oraș nu doar un loc de muncă, iar grupul IULIUS a înțeles acest mesaj. Proiectul de regenerare urbană anunțat pentru Constanța — o investiție de peste 800 de milioane de euro pe 38 de hectare ale Oil Terminal, conceput de biroul internațional de arhitectură Foster + Partners, este răspunsul la întrebarea pe care Banca Mondială o pune de un deceniu: ce transformă un oraș de tranzit într-un oraș în care oamenii aleg să rămână?
Fii primul care comentează