Guvernul a prezentat proiectul noii legi a salarizării unitare în sistemul bugetar, una dintre reformele asumate de România prin PNRR. Documentul a fost pus în transparență decizională și ar urma să intre în vigoare integral de la 1 ianuarie 2027.
Noua lege promite să repare una dintre cele mai mari probleme ale sistemului public: diferențele mari de salarizare între funcții similare, explozia sporurilor și lipsa unei grile unitare aplicate coerent. Reforma vine însă cu o condiție esențială: impactul bugetar trebuie ținut sub control.
Potrivit ministrului interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, cheltuielile salariale totale din sectorul public sunt acum de aproximativ 166 de miliarde de lei anual, iar în 2027 nu ar trebui să depășească nivelul din 2026 cu mai mult de 8 miliarde de lei.
87 de sporuri vor fi eliminate
Una dintre cele mai importante modificări vizează sporurile. În prezent, în sistemul bugetar există 151 de sporuri. Proiectul noii legi prevede eliminarea a 87 dintre ele, adică o reducere de aproximativ 57%.
Ministrul Muncii a spus că sistemul sporurilor a ajuns să compenseze artificial problemele din grila de salarizare.
Sporurile, indemnizațiile, primele și premiile vor fi plafonate la maximum 20% din fondul de salarii al fiecărei instituții. În prezent, potrivit datelor prezentate de Ministerul Muncii, există cazuri individuale în care sporurile ajung până la 90% din salariu, deși media este de aproximativ 30%.
Salariile nu vor scădea
Guvernul susține că niciun angajat din sistemul public nu va avea venitul total diminuat ca efect al aplicării noii legi.
Pentru angajații care, prin recalculare, ar pierde bani, va exista o diferență salarială tranzitorie. Cu alte cuvinte, venitul aflat în plată va fi menținut, dar diferența nu va deveni un nou drept colectiv generalizat.
Aici este una dintre mizele majore ale legii: Guvernul încearcă să evite atât scăderea veniturilor, cât și transformarea compensațiilor în noi privilegii salariale care să poată fi revendicate ulterior în instanță.
Grilă unitară, coeficienți între 1 și 8
Noua lege introduce o grilă bazată pe coeficienți. Salariile vor fi calculate prin înmulțirea unui coeficient cu o valoare de referință stabilită anual de Guvern.
Coeficienții vor fi cuprinși între 1 și 8, ceea ce înseamnă că raportul dintre cel mai mic și cel mai mare salariu din sistemul public ar urma să fie de maximum 1 la 8.
Valoarea de referință propusă pentru 2027 este de 4.100 de lei, cu o creștere graduală până la 4.793 de lei în 2031.
Sistemul va include 12 grade salariale și șase gradații de vechime pentru funcțiile de execuție.
De ce este necesară reforma
Actuala lege a salarizării, Legea 153/2017, nu a reușit să creeze un sistem stabil și echilibrat. În ultimii ani, unele categorii profesionale au primit majorări sau beneficii suplimentare, în timp ce altele au rămas în urmă.
Rezultatul este un sistem dezechilibrat, în care persoane aflate pe funcții comparabile pot avea venituri diferite, iar sporurile au devenit, în multe cazuri, un mecanism de corectare sau de majorare a salariilor.
Principiul anunțat de Guvern este simplu: muncă de valoare egală, salarizare egală.
Demnitarii ar putea avea salariile înghețate
Un punct sensibil îl reprezintă salariile demnitarilor. Dragoș Pîslaru a admis că, potrivit noii grile, salariul său de ministru ar crește cu aproximativ 22%, adică în jur de 2.500 de lei.
Ministrul a precizat însă că Guvernul a cerut Comisiei Europene un punct de vedere privind posibilitatea înghețării aplicării noilor grile pentru demnitari, cel puțin pentru o perioadă, în 2027 și 2028.
Această discuție este esențială politic. Într-un context de presiune bugetară și reforme cerute prin PNRR, majorarea salariilor demnitarilor ar putea deveni rapid una dintre cele mai contestate prevederi ale proiectului.
Instituțiile precum ASF, ANCOM și ANRE, încă în discuție
Proiectul preia, în forma actuală, excepțiile existente în Legea 153/2017. Asta înseamnă că unele instituții, precum ASF, ANCOM sau ANRE, ar putea rămâne în afara noii grile unitare.
Ministrul Muncii a spus însă că acest subiect va fi discutat în perioada de dezbatere publică și că nu este convins că menținerea acestor excepții este soluția corectă.
Este un punct-cheie al reformei. O lege a salarizării „unitare” riscă să fie contestată chiar prin excepțiile pe care le păstrează.
Aplicare integrală, fără derogări pe categorii
Guvernul spune că noua lege trebuie aplicată integral, nu pe bucăți și nu prin derogări pentru anumite familii ocupaționale. Aceasta este una dintre lecțiile actualei legi a salarizării: aplicările parțiale, amânările și derogările au produs noi inechități în loc să le elimine.
Proiectul prevede și obligația instituțiilor publice de a publica salariile și sporurile, reguli noi pentru evaluarea funcțiilor, precum și prevederi speciale pentru personalul din IT și securitate cibernetică din sistemul public.
Rezumatul salariilor din proiectul noii legi a salarizării
Noua lege a salarizării ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Sistemul propus are 12 grade salariale, cu coeficienți între 1 și 8, raportați la o valoare de referință de 4.100 de lei. Practic, salariul de bază se calculează prin înmulțirea coeficientului cu 4.100 de lei.
Cine câștigă mai mult
Potrivit proiectului, 56% dintre angajații din sectorul public ar urma să aibă salarii mai mari:
| Creștere salarială | Pondere angajați |
|---|---|
| Peste 10% | 21% |
| Între 5% și 10% | 14% |
| Între 0% și 5% | 21% |
| Salarii înghețate/compensate | 44% |
Pentru cei 44% care nu intră pe creștere, salariile nu ar scădea, ci ar fi menținute prin diferențe compensatorii.
Exemple de salarii
| Funcție / categorie | Salariu brut propus | Salariu net estimat |
|---|---|---|
| Președintele României | 32.800 lei | 19.188 lei / peste 3.650 euro |
| Premier | 30.750 lei | 17.988 lei / peste 3.400 euro |
| Președinții Senatului și Camerei Deputaților | 30.750 lei | 17.988 lei / peste 3.400 euro |
| Vicepremier | 27.060 lei | 15.830 lei / circa 3.000 euro |
| Ministru | 26.650 lei | circa 15.590 lei / peste 2.970 euro |
| Deputat / senator | 24.600 lei | 14.391 lei / circa 2.750 euro |
| Avocatul Poporului, șefi Curtea de Conturi, Consiliul Concurenței, CNA, CNSAS, AEP | 25.666 lei | peste 15.000 lei / peste 2.860 euro |
| Profesor universitar cu peste 25 de ani vechime | 16.400 lei salariu de bază | 9.594 lei / peste 1.800 euro |
| Profesor universitar, cu sporuri incluse | 22.051 lei salariu lunar brut | 12.900 lei / 2.460 euro |
| Profesor debutant preuniversitar | 7.544 lei | 4.414 lei / 840 euro |
| Asistent medical în spital | 7.011 lei | 4.100 lei / 780 euro |
Creșteri importante pentru debutanți
Proiectul pune accent pe angajații aflați la început de carieră. Un profesor debutant ar crește de la 6.446 lei brut la 7.544 lei brut, adică de la 3.770 lei net la 4.414 lei net. Creșterea este de aproximativ 17%.
Un asistent medical în spital ar crește de la 5.530 lei brut la 7.011 lei brut, adică la aproximativ 4.100 lei net.
Judecătorii: salarii înghețate, nu tăiate
În cazul judecătorilor, proiectul ar indica o scădere medie teoretică de la 22.907 lei brut în 2026 la 19.268 lei brut în 2027, adică minus 16%. Guvernul nu ar aplica însă tăieri, ci ar îngheța salariile aflate deja în plată, invocând principiul dreptului câștigat.
Costul inechităților salariale
Documentul mai arată că drepturile salariale câștigate în instanță au ajuns la sume foarte mari:
| Indicator | Sumă |
|---|---|
| Drepturi salariale restante scadente în 2026 | 7,14 miliarde lei |
| Din care în justiție | 5,95 miliarde lei |
| Estimare tranșe 2026–2029 | 11,15 miliarde lei |
| Din care în justiție | 9,69 miliarde lei |
Concluzia: proiectul aduce creșteri mai ales pentru debutanți și pentru o parte importantă din bugetari, dar menține înghețate salariile celor care sunt deja peste grila propusă, în special în justiție.
Sindicatele contestă proiectul
Reforma este deja contestată de sindicate. Sindicatul Național al Polițiștilor și al Personalului Contractual cere amânarea proiectului până la aplicarea integrală a actualei Legi 153/2017.
Sindicaliștii susțin că noul sistem bazat pe coeficienți și limitarea componentei variabile a veniturilor ar putea crea noi probleme și ar putea comprima diferențele salariale dintre funcții.
Pentru Guvern, însă, presiunea este dublă: pe de o parte, trebuie să respecte jalonul din PNRR; pe de altă parte, trebuie să limiteze creșterea cheltuielilor salariale într-un buget deja tensionat.
O reformă cu miză uriașă
Noua lege a salarizării este una dintre cele mai importante reforme administrative și bugetare ale următorilor ani. Ea va afecta direct peste un milion de angajați din sistemul public și va influența semnificativ bugetul României.
Promisiunea Guvernului este că nimeni nu va pierde bani. Miza reală este însă alta: dacă statul va reuși, în sfârșit, să construiască un sistem salarial coerent, transparent și sustenabil sau dacă noua lege va deveni doar încă o etapă într-un lung șir de corecții, excepții și compromisuri.
1 Trackback / Pingback