Numărătoarea inversă pentru BREXIT poate dura

Brexit-ul se dovedește mult mai greu de îmblânzit decât scorpia lui Shakespeare. La data de 15 ianuarie, Camera Comunelor a Parlamentului Britanic a respins acordul Brexit propus de Theresa May. Doar 202 din 650 de voturi ale parlamentarilor britanici au fost favorabile (31%). Nu mai puțin de 118 conservatori și 10 parlamentari ai Partidului Unionist Democratic (DUP) nord-irlandez din grupul premierului May au votat împotriva acordului. Și totuși, acest lucru nu a luat pe nimeni prin surprindere de vreme ce, încă de la momentul votului de neîncredere din decembrie 2018, 117 conservatori votaseră împotriva Primului Ministru (PM). În urma acestei înfrângeri, Theresa May și-a prezentat planul B în fața Parlamentului, adică renegocierea cu Bruxellesul a soluției irlandeze „backstop”, care este sursa principală de neînțelegeri în interiorul nucleului dur al adepților Brexit-ului. După mai multe zile de dezbateri, Parlamentul a votat propunerile de modificare a Legii retragerii din UE. Două dintre ele au fost aprobate la data de 29 ianuarie.

Prima modificare, cunoscută sub denumirea de amendamentul Brady, impune oficial premierului Theresa May să renegocieze acordul cu UE, posibil prin introducerea unei date limită pentru așa-numitul „backstop” irlandez, după care Marea Britanie poate părăsi uniunea vamală fără un acord cu UE cu privire la soluția de evitare a unei frontiere „dure” pe insula irlandeză – așa-numitul „compromis Malthouse”. Theresa May susține o astfel de modificare a condițiilor ieșirii, iar acum se bucură și de sprijinul oficial al Parlamentului.

A doua modificare, cunoscută sub denumirea de amendamentul Spelman, stipulează faptul că Parlamentul poate respinge „un Brexit fără acord”. Totuși, această modificare nu are caracter imperativ, iar guvernul poate decide să o respingă.

La data de 12 martie Parlamentul Britanic a respins din nou Acordul de Brexit, opoziția vrea alegeri și un nou referendum. Oficialii europeni regretă decizia Parlamentului Britanic și se arată intransigenți în privința concesiilor. În acest moment este cert faptul că la 29 martie Marea Britanie fie iese din UE fără acord, fie continuă negocierile și incertitudinea.

(Grafic 1 Calendarul Brexit-ului pe termen scurt, Sursa: Allianz Research).

O întârziere a Brexit-ului pare probabilă

Dat fiind calendarul strâns stabilit pentru Brexit și lipsa de disponibilitate manifestată de UE cu privire la redeschiderea negocierilor, considerăm că sunt șanse mai mari ca Articolul 50 să fie prelungit decât să se aducă modificări majore acordului.

Partidul Național Scoțian și liberal-democrații din Scoția sunt, de asemenea, în favoarea unui „Brexit blând”, diferitele declarații sugerând că mai puțin de 120 de conservatori fac parte din nucleul dur al adepților Brexit-ului (iar mai puțin de 20 sunt împăcați cu o ieșire fără acord, dacă este necesar).

Prin prelungirea Articolului 50 și evitarea unui Brexit dezorganizat, riscurile de recesiune pentru Regatul Unit
s-ar reduce semnificativ. Este foarte probabil ca un Brexit fără acord să împingă economia britanică în recesiune pentru doi ani consecutivi, ceea ce ar putea duce la scăderea comerțului, perturbarea canalelor de aprovizionare și suspendarea planurilor de investiții. O devalorizare a lirei sterline ar eroda și mai mult puterea de cumpărare și ar reduce consumul. Dacă blocajul politic va continua și după prelungirea Articolului 50, șansele unui alt doilea referendum cresc substanțial (în prezent nu s-a ajuns la un consens cu privire la un nou referendum în Parlament, unde este nevoie de o majoritate de 2/3).

Un al doilea referendum nu este lipsit de riscuri deoarece sondajele continuă să arate scoruri strânse între cei care doresc ca Regatul Unit să rămână în UE și cei care doresc ieșirea din Uniune. Divizarea societății britanice și a partidelor sale politice și lipsa de coeziune politică nu vor dispărea printr-un nou referendum. Mai ales în cazul unui vot în favoarea rămânerii în UE la al doilea referendum, alegerile devin foarte probabile. În prezent însă, probabilitatea de noi alegeri este relativ redusă. Alegerile generale necesită o majoritate de 2/3 în Parlament, adică votul favorabil al 100 de conservatori. În conformitate cu sondajele actuale, aceștia nu au certitudinea că vor rămâne la putere. Un alt curs al evenimentelor poate include demisia Theresei May și înlocuirea acesteia cu un alt lider conservator. Acest lucru nu va debloca însă impasul creat de lipsa consensului cu privire la forma corectă a Brexit-ului în politica britanică

brexit

(Grafic 2 Scenarii privind Brexit-ul și previziuni economice, Surse: ONS, Eurostat, Bloomberg, Allianz Research, Ambasada României în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei De Nord).

Incertitudinea va continua să își spună cuvântul asupra creșterii PIB-ului

Ținând cont de scenariul puțin probabil al unui vot „da” asupra propunerii actuale de Brexit a premierului May, care ar reprezenta în mod evident o evoluție pozitivă pentru perspectivele economice și așteptările pieței, majoritatea celorlalte scenarii implică incertitudini majore cu privire la procesul Brexit-ului în următoarele luni. În analiza Euler Hermes, nivelul ridicat de incertitudine a erodat creșterea cu circa -0,3 pp de creștere în ultimii doi ani printr-o multitudine de canale către economia reală. În scenariul Euler Hermes de bază, adică acela al unui „Brexit blând” și presupunând o creștere globală moderată, specialiștii Euler Hermes se așteaptă ca economia britanică să crească cu circa 1,2% în 2019 și 1,0% în 2020 (vezi grafic 2):

1.       Efectele de atenuare generate de incertitudinea din jurul Brexit-ului au provenit dintr-o valorizare mai redusă (și extrem de volatilă) a lirei sterline care afectează puterea reală de cumpărare a gospodăriilor și marjele companiilor prin prețuri mai ridicate de import. Pentru a compensa pierderea puterii reale de cumpărare, gospodăriile britanice și-au redus rata de economisire până la un nivel minim record de 4,2% din venitul disponibil brut în trimestrul III 2018. Această rată s-a redus la mai puțin de jumătate de la referendum. De asemenea, în trimestrul III al anului trecut, marjele corporațiilor din sectorul non-financiar au ajuns la cel mai redus nivel de la începutul anului 2014. Cu toate acestea, există și potențial de evoluții pozitive. Dacă prelungirea Articolului 50 va fi agreată de ambele părți, atunci specialiștii Euler Hermes estimează că lira sterlină va atinge niveluri între 1,15 și 1,20 față de euro în prima jumătate a anului 2019.

2.       Investițiile vor rămâne timide atâta vreme cât persistă un nivel considerabil de incertitudine. În trimestrul IV 2018, investițiile companiilor par să se fi contractat pentru al patrulea trimestru consecutiv. Ar fi o primă astfel de perioadă prelungită de contracție din 2009.

3.       Piața muncii ar trebui să rămână tensionată de vreme ce fluxurile nete ale migrației din UE rămân negative și generează creșteri salariale (+3,3% în trimestrul IV față de aceeași perioadă a anului precedent).

4.       Prețurile proprietăților imobiliare înregistrează o pantă descendentă, contribuind astfel la efecte negative asupra patrimoniului și deteriorând încrederea consumatorilor. Încrederea consumatorilor a atins cel mai mic nivel de după referendumul pentru Brexit. Sectorul construcțiilor a fost afectat de valul de insolvențe în rândul companiilor (+15% în 2018, a doua cea mai mare creștere după sectorul hotelier și al alimentației publice).

5.       Companiile și-au constituit din ce în ce mai multe rezerve de urgență începând cu trimestrul III 2018, iar acest lucru va conduce la evoluții negative în anul 2019 dată fiind labilitatea cererii interne. În anumite sectoare, cum ar fi cel agro-alimentar, companiile și-au planificat stocuri pe perioade de la 4 la 7 luni.

6.       Atractivitatea Regatului Unit va continua să se deterioreze notabil în ochii investitorilor străini. Numărul total de fuziuni și achiziții a scăzut în medie cu 60% din 2016, ajungând la 42,4 miliarde GBP. Mai multe companii din UE au înlocuit furnizorii britanici cu furnizori comunitari, fapt care, la rândul său, alimentează numărul de insolvențe pe piața britanică: +9% în 2019, după +10% în 2018. În plus, insolvențele companiilor cu cifra de afaceri mai mare de 50 de milioane de euro s-au înmulțit în trimestrul IV. În total, în 2018 au fost înregistrate 19 cazuri de insolvență, față de 15 în 2017.

7.       Șubrezirea încrederii mediului de afaceri și a consumatorilor, împreună cu aversiunea mai mare față de risc, ar putea conduce la condiții mai stricte de creditare din partea băncilor. Incertitudinea aproape generalizată ar putea forța Banca Angliei să întârzie majorarea dobânzii de referință planificată pentru trimestrul II (+25 bp până la 1%).

Pentru dezvoltarea pe termen lung a economiei britanice și a partenerilor săi comerciali este esențial succesul negocierilor asupra Acordului de liber schimb. Din perspectivă normativă, acesta trebuie să prevadă o frontieră liberă și deschisă pe insula irlandeză, tarife zero asupra comerțului cu bunuri între Regatul Unit și Uniunea Europeană, precum și drepturi de desfășurare a activității în altă țară („passporting”) pentru sectorul financiar britanic. Ca urmare ne așteptăm ca perioada de tranziție să fie prelungită după anul 2021! În consecință, procesul Brexit va continua să genereze incertitudine cu privire la perspectivele comerțului și investițiilor și să împiedice Regatul Unit să își exploateze pe deplin potențialul de creștere. În ipoteza unei creșteri moderate a economiei mondiale, ne așteptăm ca Regatul Unit să atingă o creștere economică de aproximativ 1,5% în decursul perioadei de tranziție, ceea ce reprezintă jumătate din creșterea medie înregistrată în perioada 2000-2007.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*