Oficial BNR: România ar trebui să accelereze pregătirile pentru adoptarea euro. „Ar consolida credibilitatea țării”

România ar trebui să grăbească pregătirile pentru aderarea la zona euro, în condițiile în care avantajele integrării monetare europene ar depăși costurile renunțării la politica monetară proprie. Este mesajul transmis de Leonardo Badea, prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României, într-un editorial publicat în presa germană.

Oficialul BNR susține că adoptarea monedei euro ar putea deveni un instrument important pentru stabilitatea economică a României, pentru reducerea vulnerabilităților și pentru accesul mai facil la finanțare. În opinia sa, reformele necesare aderării la zona euro sunt, de fapt, aceleași reforme de care economia românească are nevoie pentru a se dezvolta sustenabil pe termen lung.

Consolidarea fiscală, primul mare test

Leonardo Badea pornește de la situația dificilă a finanțelor publice. România traversează, în prezent, unul dintre cele mai complicate procese de consolidare bugetară de după criza financiară globală.

Reducerea dezechilibrelor fiscale este prezentată de oficialul BNR nu doar ca o obligație contabilă, ci ca o investiție în credibilitatea economică a țării. O economie percepută ca fiind mai stabilă și mai predictibilă poate obține finanțare la costuri mai mici, atât pentru stat, cât și pentru companii și populație.

În acest context, adoptarea euro ar putea întări disciplina economică și ar putea reduce riscurile asociate României pe piețele internaționale.

România este deja puternic legată de economia zonei euro

Al doilea argument invocat de prim-viceguvernatorul BNR este gradul ridicat de integrare a României în economia europeană. Aproximativ 72% din comerțul exterior al țării se desfășoară cu state membre ale Uniunii Europene.

În plus, condițiile de finanțare, fluxurile de capital și evoluțiile economice interne sunt influențate semnificativ de ceea ce se întâmplă în zona euro. Din acest motiv, susține Badea, independența politicii monetare are, în practică, un spațiu de manevră limitat într-o economie deschisă precum cea românească.

Cu alte cuvinte, România păstrează moneda națională, dar este deja puternic conectată la mecanismele economice și financiare ale zonei euro.

Investiții, infrastructură și riscul „capcanei venitului mediu”

Un alt argument important vizează modelul de dezvoltare al României. Leonardo Badea avertizează că țara riscă să rămână blocată în „capcana venitului mediu”, situație în care o economie emergentă nu mai reușește să reducă decalajul față de statele dezvoltate.

Pentru a evita acest scenariu, România are nevoie de investiții consistente în infrastructură, inovare, educație și capital uman. Aceste investiții depind, însă, de accesul la finanțare pe termen lung, la costuri competitive.

Potrivit oficialului BNR, adoptarea euro ar elimina riscul valutar, ar crește încrederea investitorilor și ar contribui la integrarea mai profundă a economiei românești în lanțurile valorice europene.

„Adoptarea euro ar consolida credibilitatea țării noastre, ar elimina riscul valutar, ar aprofunda integrarea financiară și ar contribui, pe termen lung, la condiții de finanțare mai avantajoase”, afirmă Leonardo Badea.

Exemplele din Europa Centrală și de Est

Prim-viceguvernatorul BNR analizează și experiența altor state din regiune. Polonia și Cehia au păstrat monedele naționale, dar au făcut acest lucru pe baza unor fundamente economice și instituționale mai solide.

Pe de altă parte, Ungaria este prezentată ca exemplu al faptului că existența unei monede naționale nu garantează protecție împotriva dezechilibrelor economice sau politice.

În schimb, Croația și Bulgaria au mers pe calea aderării la zona euro. Pentru România, aceste exemple sunt relevante mai ales prin prisma reformelor și a disciplinei macroeconomice necesare pentru creșterea încrederii investitorilor.

Euro, miză economică și geopolitică

Leonardo Badea subliniază că adoptarea monedei euro nu este doar o decizie economică. În actualul context regional, marcat de incertitudini de securitate, intrarea României în zona euro ar avea și o dimensiune strategică.

Aderarea ar consolida apartenența României la nucleul proiectului european și ar transmite un semnal de stabilitate, predictibilitate și angajament pe termen lung.

Concluzia oficialului BNR este că România trebuie să trateze pregătirea pentru euro ca pe un obiectiv de modernizare economică. Chiar dacă aderarea efectivă depinde de îndeplinirea criteriilor, reformele necesare nu pot fi amânate fără costuri pentru economie.