Piața imobiliară din România a debutat în 2026 cu o contracție semnificativă, însă județul Constanța se remarcă printr-o scădere mult peste media națională, potrivit datelor oficiale publicate de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI).
În ianuarie 2026, în județul Constanța au fost tranzacționate 988 de imobile în total, inclusiv terenuri agirole. Dacă ne referim la apartamente sau case individuale, numărul a fost de 377, în scădere cu 42% față de ianuarie 2025, când au fost 577 de tranzacții. Prin comparație, media națională a scăderii este de –25%, ceea ce plasează Constanța în rândul celor mai afectate piețe imobiliare din țară la început de an.
Constanța, sub performanța altor piețe mari
Scăderea din Constanța este semnificativ mai abruptă decât în alte județe cu piețe imobiliare comparabile ca volum și atractivitate, raportat la locuințe individuale:
- București: –22%
- Ilfov: –28%
- Cluj: –27%
- Timiș: –29%
Doar câteva județe înregistrează corecții mai severe, precum Suceava (–46%), Bistrița-Năsăud (–52%) sau Botoșani (–57%), însă acestea operează pe volume mult mai reduse. Din această perspectivă, scăderea Constanței este una relevantă din punct de vedere economic, nu doar statistic.
Segmentul urban și rezidențial, cel mai afectat
Structura tranzacțiilor indică faptul că reculul nu este generat de terenurile agricole sau de zona rurală, ci de segmentul urban, care reprezintă nucleul pieței imobiliare constănțene.
În ianuarie 2026, în județ au fost raportate:
- 336 tranzacții cu intravilan cu construcții
- 182 tranzacții cu intravilan fără construcții
- 337 unități individuale (case și apartamente)
Aceste date sugerează o încetinire clară a cererii pe rezidențial, în special în zona locuințelor noi și a achizițiilor cu componentă investițională, segmente extrem de sensibile la modificările fiscale și la costul finanțării.
Factori specifici care amplifică scăderea în Constanța
Comparativ cu alte județe mari, piața din Constanța este mai expusă la:
- majorarea TVA la 21% pentru locuințele noi, care afectează direct prețul final
- dependența ridicată de achiziții investiționale (închiriere, turism, revânzare)
- cererea non-rezidentă, mai volatilă în perioade de incertitudine economică
- costul creditării, în contextul unei inflații încă ridicate la început de an
Acești factori explică de ce, în condiții similare de piață, Constanța reacționează mai abrupt decât Bucureștiul sau Clujul, unde cererea este susținută într-o măsură mai mare de achiziții pentru locuire permanentă.
Piața funcționează, dar la o turație mult redusă
Chiar și în aceste condiții, Constanța rămâne între primele județe din România ca volum absolut de tranzacții, semn că piața nu este blocată, ci funcționează la un nivel mult inferior celui din anul precedent.
Scăderea de 42% într-o singură lună, raportată la aceeași perioadă din 2025, reprezintă însă un semnal de avertizare pentru evoluția pieței în 2026. Dacă trendul se va menține și în lunile următoare, este posibilă o ajustare mai amplă a volumelor, cu efecte directe asupra dezvoltatorilor, investitorilor și sectorului de finanțare ipotecară.
Pentru moment, datele ANCPI indică o realitate clară: Constanța este una dintre piețele imobiliare care resimt cel mai puternic frânarea începutului de an 2026, într-un context economic caracterizat de prudență și incertitudine fiscală.
Fii primul care comentează