
Municipiul Constanța își extinde rapid infrastructura de supraveghere video, prin programul „Safe City”, un proiect care promite o monitorizare tot mai amplă a spațiului public. În paralel, autoritățile locale folosesc deja un sistem care permite recunoașterea numerelor de înmatriculare, însă nu pot spune câte contravenții sau infracțiuni au fost descoperite exclusiv cu ajutorul camerelor.
Potrivit unui răspuns transmis de Direcția Generală Poliția Locală Constanța, în urma unei solicitări formulate de Constanța 100%, în prezent la dispeceratul instituției sunt interconectate 865 de camere de supraveghere video instalate în municipiu.
Rețea extinsă, dar fără hartă publică a amplasamentelor
Poliția Locală precizează că sistemele video sunt distribuite pe întreaga rază a municipiului Constanța. Cu toate acestea, instituția nu a furnizat o hartă detaliată și nici o listă completă a străzilor, intersecțiilor sau punctelor unde camerele sunt deja funcționale.
Această lipsă de detaliu lasă deschisă întrebarea legată de transparența proiectului, în condițiile în care orașul intră într-o etapă de supraveghere tot mai extinsă.
Safe City intră într-o nouă fază
Extinderea actuală face parte din programul „Safe City”, prin care municipalitatea urmărește să crească substanțial capacitatea de monitorizare video a spațiului public.
În cadrul acestui proiect sunt prevăzute, în total, 1.095 de camere de supraveghere. Dintre acestea, 315 au fost deja montate, iar alte aproximativ 780 urmează să fie instalate în zone considerate de interes, până în septembrie 2026.
Dacă acest calendar va fi respectat, Constanța va ajunge printre orașele din România cu una dintre cele mai dense rețele de monitorizare video a spațiului public.
Ce tipuri de abateri sunt urmărite
Potrivit șefului Poliției Locale Constanța, Ionuț Dumitru, sistemul de supraveghere este folosit pentru identificarea mai multor categorii de fapte: încălcări ale regimului circulației pe drumurile publice, abateri care afectează normele de protecție a mediului, precum și acțiuni de vandalizare a bunurilor și clădirilor aflate pe domeniul public.
Acesta a precizat că sunt vizate inclusiv infracțiunile în trafic.
Funcționează și sistemul de recunoaștere a numerelor de înmatriculare
Un element important al infrastructurii existente este sistemul LPR/ANPR, adică tehnologia care permite recunoașterea numerelor de înmatriculare ale autovehiculelor.
Practic, acest sistem oferă autorităților un instrument suplimentar pentru identificarea rapidă a anumitor vehicule și pentru urmărirea unor situații legate de trafic sau de alte incidente produse în spațiul public.
Din perspectivă administrativă, un astfel de sistem poate contribui la creșterea capacității de reacție și de control. Din perspectivă publică, însă, el ridică și tema echilibrului dintre siguranță, eficiență și transparență.
Fără evidență separată pentru faptele depistate exclusiv video
Deși rețeaua de camere este deja consistentă și va crește semnificativ în următoarele luni, Poliția Locală spune că nu deține o evidență distinctă a faptelor constatate exclusiv pe baza imaginilor surprinse de camerele de supraveghere.
Mai exact, instituția nu separă infracțiunile sau sancțiunile contravenționale identificate prin sistemul video de cele constatate direct de agenții din teren, în cadrul activităților curente.
Asta înseamnă că, în acest moment, administrația nu poate indica nici măcar orientativ câte cazuri au fost descoperite în 2026 strict cu ajutorul camerelor.
Un proiect vechi, relansat prin extindere
Proiectul „Safe City” a fost inițiat în 2019, în mandatul fostului primar Decebal Făgădău. La șapte ani de la lansare, direcția este clară: Constanța merge spre o supraveghere video extinsă, susținută de tehnologie de recunoaștere a numerelor auto și de o rețea tot mai amplă conectată la dispeceratul Poliției Locale.
Rămâne însă de văzut dacă această creștere cantitativă va fi însoțită și de mai multă claritate privind amplasarea exactă a camerelor, costurile reale ale sistemului și rezultatele concrete obținute prin utilizarea lui. În lipsa acestor date, extinderea proiectului poate fi prezentată ca un pas înainte în materie de siguranță urbană, dar și ca un model de administrare care cere mai multă transparență.

Fii primul care comentează