TVA redusă la 19%, pensii și alocații indexate în 2027, mai puțini parlamentari, restructurarea companiilor de stat și reorganizarea Poliției Locale. Programul de guvernare pentru perioada 2026–2028 propune schimbări ample în economie și administrație, însă o parte dintre beneficiile promise populației sunt condiționate de reducerea deficitului, economii bugetare și încasări mai bune. Pentru Constanța, documentul include explicit listarea la bursă a unor pachete de acțiuni ale Portului, investițiile nucleare de la Cernavodă și operaționalizarea unui centru european de securitate maritimă.
Programul propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan are 175 de pagini și prezintă, în partea de sinteză, 372 de măsuri grupate în 28 de capitole. Documentul combină restructurarea aparatului public cu stimularea investițiilor private, utilizarea fondurilor europene și schimbarea modului în care statul finanțează serviciile publice.
Măsurile reprezintă angajamente pentru viitorul Executiv, nu modificări care se aplică automat. Punerea lor în practică depinde de învestirea Guvernului, de adoptarea actelor normative necesare și de asigurarea finanțării.
Principala miză a documentului este compatibilizarea unor obiective dificil de realizat simultan: reducerea deficitului, evitarea unor noi poveri fiscale, indexarea veniturilor populației și menținerea investițiilor.
TVA la 19%, dar fără o dată fermă
Una dintre promisiunile cu cel mai mare impact potențial asupra populației este reducerea TVA. Formularea din program este însă condiționată: „Scăderea TVA la 19% de îndată ce România își va permite”.
Prin urmare, documentul nu stabilește un termen calendaristic pentru această reducere și nici un prag bugetar precis care să declanșeze aplicarea ei.
În schimb, pentru eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri, cunoscut sub abrevierea IMCA, apare o dată explicită: 1 ianuarie 2027, fără amânare. În capitolul detaliat al Ministerului Finanțelor, programul afirmă că Guvernul nu va promova acte care să amâne, să suspende sau să modifice eliminarea acestuia.
Cota unică ar urma să fie menținută, iar documentul prevede că impozitul pe venit și impozitul pe profit nu se modifică pe durata mandatului.
Pentru locuințe, este propusă o extensie unică de 12 luni, până la 31 iulie 2027, a termenului pentru aplicarea TVA de 9% apartamentelor contractate prin acte autentificate până la 31 decembrie 2025. Programul precizează că nu ar urma alte prelungiri.
Totuși, menținerea cotelor principale de impozitare nu înseamnă că întregul sistem fiscal ar rămâne neschimbat. Capitolul financiar menționează și reforma impozitării proprietății, revizuirea facilităților și scutirilor, precum și accize cu un calendar predictibil și o bază lărgită.
Efectul asupra fiecărei categorii de contribuabili va depinde, astfel, de conținutul actelor normative prin care aceste direcții ar fi aplicate.
Reducerea taxării muncii: două repere care trebuie clarificate
Programul introduce un mecanism numit „dividendul reformei”. Începând cu 1 iulie 2027, după atingerea țintei de deficit pentru 2026, jumătate din economiile certificate ale reformei statului și din veniturile suplimentare din colectare ar urma să fie utilizate pentru reducerea taxării muncii. Cealaltă jumătate ar contribui la reducerea deficitului.
Suma ar fi stabilită anual prin legea bugetului, pe baza execuției, cu publicarea destinației economiilor.
Există însă o diferență de formulare între secțiunile documentului. În principiile capitolului dedicat Finanțelor, reducerea prioritară a taxării muncii este legată de momentul în care deficitul coboară sub 3% din PIB. Același capitol plasează coborârea sub acest prag în 2030.
Documentul nu explică suficient relația dintre cele două repere. Programul nu permite concluzia că toți salariații vor primi automat venituri nete mai mari de la 1 iulie 2027.
Pensii și alocații indexate în 2027, în limitele bugetului
Documentul prevede indexarea pensiilor și alocațiilor în 2027, cu menținerea traiectoriei de deficit și cu avizul Consiliului Fiscal.
În partea detaliată, indexarea pensiilor este prezentată ca o măsură care trebuie să păstreze puterea de cumpărare a celor cu pensii mici. Impactul ar urma să fie calculat de Ministerul Muncii și validat de Ministerul Finanțelor înaintea construirii bugetului.
Nu este indicat, în aceste prevederi, un procent unic de majorare.
Programul mai propune interzicerea cumulului pensiei cu salariul la stat, prin deblocarea proiectului de lege din Parlament, și eliminarea pensionării anticipate în sistemele considerate a permite ieșiri prea rapide din activitate.
În privința pensiilor din apărare, ordine publică și siguranță națională, documentul prevede recalcularea cuantumului după contribuție și vechime. Particularitățile misiunii ar urma să fie reflectate în vârsta standard de pensionare și în condițiile de muncă, cu tranziție pentru persoanele apropiate de pensionare.
Formulele concrete și efectele individuale ar necesita reglementări ulterioare.
Mai puțini parlamentari și maximum trei secretari de stat pe minister
Reforma administrației începe cu reducerea numărului de parlamentari în raport cu datele recensământului din 2021. Documentul estimează o diminuare de 13%, cu păstrarea sistemului electoral actual.
Pentru ministere, programul propune maximum trei secretari de stat, iar pentru agențiile și instituțiile cu atribuții similare sau suprapuse, comasări.
În administrația centrală și în serviciile deconcentrate ar urma să se aplice regula unei angajări la două plecări. Numărul de posturi ar trebui stabilit după volumul real de activitate, concomitent cu digitalizarea proceselor.
Agențiile cu mai puțin de 100 de posturi ar utiliza centre comune pentru activități precum resurse umane, contabilitate și IT.
Pentru salariile din sectorul public, programul fixează un termen apropiat: adoptarea noii legi a salarizării unitare până la 31 octombrie 2026. Sunt promise eliminarea inechităților și evitarea diminuărilor de venituri, însă capitolul financiar condiționează aplicarea de încadrarea în plafonul cheltuielilor de personal. Orice impact suplimentar ar trebui compensat prin reducerea altor cheltuieli curente.
Companiile de stat: evaluare, restructurare, listare sau închidere
În maximum 12 luni, fiecare companie din subordinea administrației centrale ar trebui încadrată, printr-o decizie publică și motivată, într-unul dintre cinci regimuri: dezvoltare strategică în proprietatea statului, listare la bursă, privatizare ori concesiune, monopol natural cu obligații clare de serviciu public sau închidere ordonată.
Companiile cu pierderi în doi ani consecutivi ar fi supuse unei analize independente și ar primi un calificativ de la A la E. Pentru cele încadrate în categoriile D sau E, decizia privind redresarea, parteneriatul public-privat sau lichidarea ar trebui luată în cel mult șase luni de la publicarea raportului.
Trei ani consecutivi de pierderi, în lipsa unui contract de serviciu public care să justifice continuarea activității, ar declanșa ieșirea din portofoliul statului.
Documentul propune și oprirea acordării celui de-al 13-lea și al 14-lea salariu în companiile deținute integral de stat, precum și eliminarea bonusurilor și beneficiilor nejustificate, după un audit juridic al contractelor colective.
Programul de listări ar începe în 2027. Statul ar păstra controlul majoritar în companiile strategice, iar veniturile din listări și privatizări nu ar putea fi utilizate pentru cheltuieli curente.
Portul Constanța, vizat direct de listare și concesionarea terminalelor
Pentru Constanța, una dintre cele mai importante prevederi apare în capitolul Transporturi: oprirea răscumpărării pachetelor minoritare și listarea la bursă a unor pachete de acțiuni ale companiilor care administrează Portul Constanța și Aeroportul Otopeni.
Documentul prevede și concesionarea competitivă a terminalelor portuare.
În capitolul de politică externă și economică, Portul Constanța este inclus între activele pentru care sunt urmăriți investitori americani strategici și mari fonduri de investiții, cu păstrarea controlului statului acolo unde acesta este strategic.
Aceste prevederi nu stabilesc procentul care ar urma să fie listat, evaluarea companiei sau calendarul unei operațiuni concrete.
Programul include, de asemenea, eficientizarea terminalului petrolier Constanța, îmbunătățirea transportului feroviar de produse petroliere și asigurarea unui acces feroviar fluent în port.
Poliția Locală ar pierde atribuțiile de ordine publică
Una dintre cele mai ample reorganizări instituționale privește Ministerul Afacerilor Interne.
Poliția Română, Poliția de Frontieră și componenta operativă a Inspectoratului General pentru Imigrări ar urma să fie integrate etapizat într-o singură structură națională de aplicare a legii.
Pentru Poliția Locală, programul propune transferul atribuțiilor de ordine și siguranță către Poliția Română. Primăriile ar păstra competențele administrative privind parcările, disciplina în construcții, comerțul și mediul, prin structuri de inspecție fără statut de poliție.
Personalul care îndeplinește standardele profesionale, medicale și de integritate ar putea fi integrat în Poliția Română, în limita necesarului.
Prin urmare, controalele privind parcările sau construcțiile nu ar dispărea. S-ar schimba organizarea instituțională și delimitarea atribuțiilor.
Pașapoartele, evidența persoanelor, permisele și înmatriculările ar fi reunite într-o Autoritate Națională pentru Servicii Publice, cu puncte integrate și o platformă digitală comună.
Sprijin pentru părinții care revin la muncă și schimbări la contractele part-time
Programul propune ca părinții îndreptățiți la indemnizația pentru creșterea copilului, care revin la serviciu după primele șase luni de la naștere, să poată cumula indemnizația cu veniturile salariale.
Pentru copii este prevăzut și „Contul Viitorului”: un cont de economii și investiții deschis de părinți în primul an de viață, cu facilități fiscale în cadrul unei legislații aplicabile din 2027.
În privința muncii cu timp parțial, sinteza economică vorbește despre contribuții proporționale cu venitul efectiv. Capitolul dedicat muncii stabilește explicit eliminarea supraimpozitării de la 1 ianuarie 2027 pentru părinții cu mai mulți copii și pentru personalul din sănătate și educație.
Programul include sprijin pentru chiria studenților care lucrează, extinderea învățământului dual și a uceniciei, precum și retragerea graduală a ajutoarelor sociale la angajare.
Pentru persoanele apte de muncă, beneficiile ar urma să fie condiționate de participarea la muncă sau formare profesională.
ANAF: controale bazate pe risc și mai puține raportări repetitive
Reforma fiscală administrativă urmărește reunificarea ANAF cu Autoritatea Vamală, digitalizarea controalelor și corelarea informațiilor din e-Factura, SAF-T, casele de marcat și declarațiile fiscale.
Platforma integrată de analiză a riscului are ca termen 30 iunie 2027.
Contribuabilii cu un istoric bun de conformare ar beneficia de rambursări accelerate, mai puține controale și proceduri simplificate. Pentru abaterile formale fără prejudiciu și fără indicii de fraudă, documentul propune notificare și posibilitatea remedierii voluntare.
Statul ar trebui să compenseze sumele certe, lichide și exigibile pe care le datorează unei firme cu obligațiile fiscale ale acesteia.
Un obiectiv măsurabil este reducerea cu 25% până în 2028 a timpului necesar conformării fiscale. Programul mai propune ca, pentru fiecare obligație administrativă nouă, să fie eliminate două existente, cu un cost administrativ cel puțin echivalent.
Sănătate: finanțarea serviciilor efective și 2.000 de paturi suplimentare pentru paliație
În sănătate, schimbarea centrală propusă este trecerea de la finanțarea bazată pe structurile existente la finanțarea serviciilor efectiv oferite, în funcție de complexitatea cazurilor și de rezultate.
CNAS ar urma să cumpere servicii medicale pe baza nevoilor județene și regionale, iar paturile cu ocupare redusă ar putea fi reconvertite în ambulatoriu, spitalizare de zi, recuperare sau îngrijiri pentru bolnavii cronici.
Documentul stabilește o țintă de cel puțin 2.000 de paturi suplimentare pentru îngrijiri paliative până în 2028, prin contractare suplimentară și reconversie.
Sunt prevăzute extinderea prevenției, consolidarea medicinei de familie, acces mai rapid la tratamente inovatoare și trasee integrate pentru pacienții oncologici și pentru cei cu boli rare.
Asigurările suplimentare și complementare ar rămâne voluntare și ar acoperi servicii din afara pachetului de bază, fără diminuarea drepturilor asiguraților.
Educație: prima de performanță ar înlocui gradația de merit
Pentru educație, programul propune creșterea graduală a cheltuielilor publice către minimum 6% din PIB, iar pentru cercetare-dezvoltare către minimum 1% din PIB, cu o traiectorie anuală publică.
În cariera didactică, una dintre schimbările concrete este înlocuirea gradației de merit cu o primă de performanță decisă la nivelul școlii.
Aceasta ar reprezenta 10–20% din salariul de bază, ar putea fi acordată pentru cel mult 30% dintre cadrele didactice ale unei unități și ar avea o durată de 12 sau 24 de luni.
Documentul mai prevede regândirea normei didactice, actualizarea plății cu ora, ajustarea efectivelor de elevi la clasă, revizuirea Evaluării Naționale și a admiterii la liceu, precum și noul bacalaureat din 2030.
Energie: Cernavodă, eoliene offshore și ajutoare țintite pe factură
Programul susține retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă și adoptarea deciziei finale pentru Unitățile 3 și 4, cu finanțarea asigurată.
Proiectul reactoarelor modulare de mici dimensiuni ar continua numai dacă viabilitatea economică este demonstrată.
Pentru Marea Neagră, documentul prevede lansarea primei proceduri de concesionare pentru energie eoliană offshore. Sunt incluse și finalizarea centralelor pe gaz de la Mintia și Iernut, dezvoltarea stocării și întărirea rețelelor.
Sprijinul pentru consumatorii vulnerabili ar fi acordat în funcție de venit, direct pe factură, și extins la gaze naturale. Programul susține dezvoltarea contractelor energetice pe termen lung și o piață fără plafonări generalizate de preț.
Transporturi: prioritate șantierelor începute și privatizarea TAROM
În infrastructură, documentul propune finalizarea coridoarelor aflate în execuție înaintea deschiderii altora și publicarea proiectelor în trei categorii: finanțate integral, prioritare cu sursă identificată și condiționate.
Programul precizează că includerea unui proiect pe listă nu reprezintă o decizie de finanțare.
Pentru TAROM este propusă privatizarea competitivă, cu termen, fără noi injecții de bani publici. Legăturile aeriene considerate esențiale ar urma să fie asigurate prin contracte de serviciu public deschise operatorilor.
Pe calea ferată, contractele pentru transportul de călători ar fi atribuite competitiv, pe loturi, din 2028. Trenurile noi aflate în proprietatea statului ar fi utilizate de operatorii câștigători.
Siguranța rutieră ar urma să fie susținută prin sistemul e-SIGUR, camere pentru măsurarea vitezei medii și o hartă publică a punctelor cu risc ridicat.
Agricultură, turism și mediu: măsuri relevante pentru Dobrogea
Pentru agricultură este propus un mecanism de compensare a pierderilor provocate de secetă, pregătit cu Banca Mondială și programat să devină operațional în primăvara anului 2027.
Documentul include investiții în captarea și stocarea apei, irigații eficiente și credite cu dobândă subvenționată. Un sistem de identificare „100% RO” ar evidenția produsele agricole și alimentare realizate integral în România, în condițiile descrise de program.
Pentru HoReCa sunt prevăzute o primă pentru atragerea turiștilor străini, o organizație națională de management al destinației, digitalizarea fișei de cazare și adaptarea legislației închirierilor pe termen scurt.
În domeniul mediului, programul menționează finalizarea delimitării zonei costiere, extinderea reglementărilor privind plajele, reorganizarea Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării și adoptarea planului de management al rezervației.
Constanța, în centrul proiectelor de securitate la Marea Neagră
Un angajament explicit este operaționalizarea la Constanța, în 2027, a unui hub european de securitate maritimă la Marea Neagră.
Garda de Coastă ar urma să primească mijloace mai bune pentru supraveghere, detectare și alertare, inclusiv în raport cu riscurile generate de drone și vehicule navale fără pilot.
Programul prevede creșterea graduală a cheltuielilor și investițiilor de apărare către 5% din PIB, în funcție de evoluția mediului de securitate și de deciziile NATO și UE: 3,5% pentru cheltuieli de bază și 1,5% pentru cheltuieli conexe și investiții cu impact mai larg.
Acestea sunt ținte ale documentului, nu alocări bugetare deja realizate.
Fondurile europene și bugetul pe 2027, testele decisive
Programul urmărește atragerea a minimum 10 miliarde de euro anual din fondurile politicii de coeziune, începând cu 2027.
Pentru proiectele PNRR nefinalizate sunt propuse transferuri către alte surse de finanțare, acolo unde acest lucru este posibil și fără afectarea obiectivelor programelor care le preiau.
Capitolul financiar pornește de la o țintă de deficit pentru 2026 de 6,2% din PIB în metodologia cash și 6% în metodologia europeană ESA. Pentru 2027, documentul menționează reperul de 5,2% din PIB în metodologia ESA, cu stabilirea țintei finale pe baza prognozei actualizate.
Aici se concentrează principala dificultate a programului: eliminarea IMCA, indexarea pensiilor, noua salarizare publică și investițiile trebuie finanțate în timp ce deficitul scade.
Pentru evaluarea viitorului Executiv, reperele verificabile vor fi adoptarea legislației promise, economiile efectiv realizate, plățile către firme, absorbția fondurilor europene și serviciile oferite populației. Diferența dintre calendarul din sinteză și condițiile din capitolele detaliate, mai ales în privința taxării muncii, va trebui clarificată înainte ca promisiunile să poată fi transformate în așteptări certe.
Sursa măsurilor prezentate: „Program de Guvernare 2026–2028”, septembrie 2026, document de 175 de pagini, partea de sinteză și capitolul detaliat dedicat Ministerului Finanțelor. Articolul prezintă propunerile din program, nu măsuri deja intrate în vigoare.
Fii primul care comentează