Primăria Constanța a anunțat demararea unei etape critice în cadrul proiectului de modernizare a sistemului de termoficare: intrarea în teste a echipamentelor montate la noul CET (centrala de producție a energiei utilă termică și electrică). Conform municipalității, în perioada 6 – 7 iulie 2026 vor fi efectuate probe tehnice care pot genera depășiri temporare ale nivelului de zgomot admis legal, fiind luate măsuri pentru limitarea disconfortului fonic.
Dincolo de componenta tehnică, proiectul aduce în prim-plan o serie de indicatori economico-financiari masivi, dar și modificări strategice majore privind piața locală de energie și libertatea de opțiune a consumatorilor comerciali și rezidențiali.
Structura de finanțare: Cât revine comunității locale?
Investiția totală în noua centrală termoelectrică se ridică la 742.921.672 lei. Deși pilonul principal de finanțare este asigurat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), analiza detaliată a bugetului relevă un efort fiscal considerabil pentru bugetul local:
- Fonduri europene nerambursabile (PNRR): 520.025.710 lei
- Cheltuieli neeligibile și cofinanțare: 222.895.962 lei
Această sumă de peste 222 de milioane de lei reprezintă cheltuieli neeligibile care trebuie acoperite direct din bugetul Municipiului Constanța — alimentat din taxele și impozitele plătite de cetățeni și companiile locale —, prin alocații guvernamentale sau prin credite bancare.
La acest efort financiar se adaugă alte câteva sute de milioane de lei alocate distinct pentru reabilitarea rețelelor de transport și distribuție (conducte), un proiect extins pe parcursul ultimilor cinci ani, al cărui contract de 221 de milioane de lei a fost atribuit unei asocieri de firme conectate politic (PNL). De asemenea, este de menționat că strategia termoficării și execuția noului CET sunt coordonate de omul de afaceri Valeriu Iftime, component politic al aceluiași partid cu primarul Vergil Chițac, cel din urmă modificându-și radical viziunea economică de la preluarea mandatului (când se opunea construcției unui nou CET).
Maparea riscurilor comerciale: Zonele unitare și rebranșarea obligatorie
Argumentele economice invocate de municipalitate pentru susținerea viabilității noului CET vizează obținerea unei eficiențe energetice ridicate, reducerea emisiilor de $CO_2$, costuri operaționale optimizate și producerea locală de energie electrică în cogenerare.
Totuși, rentabilitatea unui astfel de gigant industrial depinde direct de numărul de consumatori conectați. În acest sens, sustenabilitatea financiară a proiectului este strâns legată de „Studiul privind stabilirea zonelor unitare de încălzire în municipiul Constanța”, aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr. 287 din 28 august 2025.
Documentul introduce obligativitatea racordării sau rebranșării la sistemul centralizat, împărțind orașul în zone cu regimuri economice distincte:
1. Zona unitară A2 (Regim exclusiv și rebranșare obligatorie)
Definită ca zonă în conservare ce urmează a fi repusă în funcțiune. Studiul stipulează clar:
„Consumatorii care foloseau alte surse de încălzire vor avea obligativitatea racordării la sistemul centralizat, la semnalarea de către autorități a funcționalității și disponibilității acestuia.”
Această prevedere vizează în mod direct consumatorii casnici (proprietarii de apartamente) care dețin în prezent centrale individuale pe gaz în cartierele Delfinariu și Faleză Nord, precum și în zonele cu regim mixt (A1 + A2) ca Stadion, Tomis II, Universitate și Parcul Tăbăcăriei.
2. Zona unitară A1 (Impact direct asupra mediului de afaceri)
Vizează consolidarea sistemului actual în perimetre mari: Tomis Nord, Badea Cârțan, Anadalchioi, Tomis III, Tomis I, Centru, Centru Vechi, Inel 2, ICIL și Gara.
În aceste zone, instituțiile publice, companiile și persoanele juridice care își stabilesc sedii noi sau puncte de lucru vor fi obligate prin lege să se racordeze la rețeaua centralizată, pierzând opțiunea de a opta pentru soluții alternative de climatizare (centrale proprii, pompe de căldură etc.).
| Zona Unitară | Cartiere / Perimetre Vizate | Regim de Obligativitate | Impact Economic |
| Zona A2 | Delfinariu, Faleză Nord | Total (Casnic & Comercial) | Obligație de rebranșare pentru deținătorii de centrale proprii. |
| Zone Mixte | Stadion, Tomis II, Universitate, Parcul Tăbăcăriei | Mixt / Rezidențial | Amortizare forțată a infrastructurii municipale. |
| Zona A1 | Tomis Nord, Tomis III, Centru, Centru Vechi, Gara, ICIL etc. | Companii și Instituții Noi | Interdicția instalării de surse proprii de încălzire pentru sedii noi. |
Concluzii de piață
Din perspectivă macroeconomică, modernizarea sistemului centralizat reprezintă o tentativă de stopare a colapsului unei infrastructuri critice. Totuși, trecerea de la liberul arbitru al consumatorului la obligativitatea prin Hotărâre de Consiliu Local ridică semne de întrebare asupra competitivității reale a prețului gigacaloriei ce va fi produsă de noul CET.
Dacă eficiența economică și costurile de operare ar fi garantat un tarif sub cel al centralelor individuale pe gaz, piața s-ar fi reglat natural. Adoptarea pârghiilor administrative de constrângere sugerează că municipalitatea încearcă să securizeze masa de clienți pentru a asigura pragul de rentabilitate al unei investiții de aproape trei sferturi de miliard de lei.
Fii primul care comentează