Unii politicieni au descoperit o nouă sperietoare: datoria publică. O folosesc pentru a inflama spiritele, de parcă România ar fi singura țară din lume care împrumută bani. Dar adevărul este simplu: aproape toate statele moderne au datorii. Inclusiv cele mai bogate și mai dezvoltate.
De ce? Pentru că datoria nu este, prin definiție, un lucru rău. Din contră, este un instrument economic esențial. Împrumuturile permit statelor să investească în școli, spitale, autostrăzi, digitalizare sau să ofere sprijin populației în vremuri de criză, cum a fost pandemia sau războiul din Ucraina.
Dacă România ar decide mâine să nu mai aibă datorii, există o singură soluție: austeritate extremă. Tăiem pensii, salarii, investiții, închidem spitale și universități, și în 2–3 ani am fi „liberi” de datorii… dar și prăbușiți economic.
Vreți o țară fără datorii? Am mai avut. Se numea România lui Ceaușescu.
În 1989, Nicolae Ceaușescu a reușit să achite integral datoria externă a României. A făcut istorie. Dar la ce preț?
Oamenii stăteau în frig, fără curent și căldură, cu magazine goale, carne și ouă pe cartelă. Benzina se dădea raționalizat – circulai doar dacă aveai număr cu soț sau fără. Copiii învățau la lumânare, iar spitalele nu aveau nici măcar medicamente de bază.
Dar, hei, nu aveam datorii. Eram „mândri” și înfometați.
Asta e alternativa pe care o sugerează, implicit, cei care urlă împotriva datoriei publice.
Cum stă România comparativ cu alte țări?
În 2024, datoria publică a României era de aproximativ 50% din PIB. Sună mult? Hai să comparăm:
| Țară | Datorie publică (% din PIB) |
|---|---|
| Japonia | ~260% |
| Italia | ~137% |
| Franța | ~110% |
| Spania | ~110% |
| SUA | ~123% |
| Germania | ~65% |
| România | ~50% |
Concluzie: datoria publică nu este un dușman. Populismul economic este.
Cine cere „zero datorie” fără să explice de unde taie bani este ori ignorant, ori manipulator. Iar cei care visează la o Românie autarhică, „curată”, fără împrumuturi, se joacă periculos cu viitorul acestei țări.
Economia modernă funcționează pe investiții, pe credite responsabile și pe parteneriate internaționale.
Nu contează cât datorezi, ci ce faci cu banii și să fie, desigur, sustenabil.
Recomandare: Sergiu Manea, CEO BCR: Cum ar fi arătat România dacă nu ar fi fost parte din UE?
cei care au trait comunismul stiu ce urat a fost, iar cei care au dus-o bine in acele vremuri, nomenclaturisti sau securisti, isi doresc revenirea la vremuri cu privilegii doar pentru ei.