România face un pas înapoi după patru ani de creștere: PIB-ul pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare a scăzut în 2024, marcând primul recul după o perioadă de avans susținut. Potrivit datelor Eurostat, România a coborât la 78% din media Uniunii Europene, după ce în 2023 atinsese 80%. Între timp, Polonia ne-a depășit din nou, în timp ce Bulgaria și Grecia reduc rapid diferența față de noi.
Scăderea poate părea mică în cifre, dar este semnificativă în contextul convergenței economice cu UE. PIB-ul/capita la Paritatea Puterii de Cumpărare (PPC) este unul dintre cei mai importanți indicatori ai bunăstării reale – el arată ce poate cumpăra, de fapt, un cetățean cu venitul său, într-un mod comparabil cu restul Europei.
București strălucește, dar restul țării rămâne în urmă
Singura veste bună vine din partea regiunii București-Ilfov, care a urcat spectaculos până la 190% din media UE, poziționându-se imediat după regiuni din Irlanda, Luxemburg, Cehia și Belgia. Însă această performanță nu reușește să compenseze stagnarea restului țării. Media națională e trasă în jos de decalajele regionale uriașe și de ritmul lent al reformelor.
De ce contează acest indicator?
PIB-ul/capita la PPC nu este doar o statistică seacă. Este un barometru al nivelului de trai, al puterii de cumpărare, al atractivității pentru investitori și chiar al stabilității sociale. O scădere semnalează probleme adânci: de la productivitate scăzută și ineficiență economică, până la erodarea veniturilor reale din cauza inflației.
Explicațiile posibile ale reculului
Economiștii și analiștii indică mai mulți factori care au dus la scăderea din 2024:
- Inflația persistentă: creșterea prețurilor a depășit adesea ritmul de creștere a salariilor, afectând grav puterea de cumpărare.
- Migrația masivă: plecarea românilor în străinătate a dus la o aparentă creștere a PIB-ului/capita (prin scăderea numărătorului), dar cu efecte negative pe termen lung asupra pieței muncii.
- Structura economică slab diversificată: economia încă depinde prea mult de sectoare cu valoare adăugată mică și prea puțin de inovație, digitalizare sau cercetare.
- Blocaje bugetare și fiscale: deficitul public mare limitează investițiile publice și reduce capacitatea statului de a susține creșterea.
- Conjunctura internațională: războiul din Ucraina, crizele energetice și încetinirea zonei euro au lovit direct economii emergente ca România.
Ce fac ceilalți mai bine?
În contrast, Bulgaria și Grecia au continuat să avanseze. Bulgaria a urcat de la 57% la 66% din media UE în doar 4 ani, în timp ce Grecia a crescut de la 68% la 70%. Acest progres arată că reformele structurale, o absorbție mai eficientă a fondurilor europene și stabilitatea macroeconomică pot face diferența.
Convergența nu e garantată
„Procesul de convergență economică nu este o autostradă cu sens unic”, avertizează economistul Andrei Rădulescu. Crizele succesive – de la Marea Recesiune, la pandemie și până la conflictele geopolitice recente – au generat efecte asimetrice în Europa. Țările care nu își adaptează rapid politicile riscă să piardă teren.
Ce e de făcut?
Pentru a relua drumul către media UE, România are nevoie de:
- investiții masive în educație, cercetare și infrastructură;
- politici fiscale prudente, dar și inteligente, care să stimuleze munca și investițiile;
- reforme reale în administrație și digitalizare;
- o mai bună absorbție și direcționare a fondurilor europene;
- măsuri de reducere a inegalităților regionale și sociale.
Fii primul care comentează