Un centru de analiză al Harvard Growth Lab plasează România printre economiile cu una dintre cele mai rapide și consistente transformări structurale din lume, arată o analiză citată de Andrei Caramitru într-o postare publică. Concluziile sunt „total contrare” discursului pesimist potrivit căruia România nu ar mai produce nimic relevant.
Potrivit evaluării Harvard, România a devenit o economie sofisticată, depășind așteptările pentru nivelul său actual de venit. Țara a trecut cu succes de la industrii simple – textile și încălțăminte – la sectoare complexe, precum auto, electronice și IT.
România, în topul global al complexității economice
În clasamentul mondial al complexității economice, România se situează pe locul 26 în lume, după o urcare spectaculoasă de nouă poziții în ultimul deceniu, depășind inclusiv Polonia. Analiza arată că economia românească este „mai complexă decât s-ar aștepta” raportat la PIB-ul pe cap de locuitor, un indicator care sugerează potențial de creștere viitoare.
Produsul Intern Brut pe cap de locuitor a crescut de la la 1.563 de dolari în 1995 la 18.424 de dolari în 2023. Suntem pe locul 46 în lume din 145 de țări analizate.
Exporturi: de la low-tech la high-tech
Structura exporturilor a suferit o schimbare majoră:
- în anii ’90 și 2000, România exporta predominant haine și pantofi, bazându-se pe manoperă ieftină;
- astăzi, motoarele exporturilor sunt vehiculele și componentele auto, mașinile și echipamentele electrice, dar și serviciile IT.
Un avantaj-cheie este diversificarea: spre deosebire de alte economii din regiune, puternic dependente de industria auto, România combină industria, serviciile complexe și agricultura (inclusiv cerealele).
România a exportat în 2023 bunuri de 143 miliarde dolari.
Strategia recomandată de Harvard
Experții Harvard Growth Lab indică o strategie de creștere de tip „light touch”. România nu mai are nevoie de „salturi uriașe” în industrii complet noi, pentru că a intrat deja în majoritatea sectoarelor cu productivitate ridicată. Direcția optimă este diversificarea în produse conexe celor existente.
Printre oportunități:
- extinderea know-how-ului din industria auto către utilaje industriale și echipamente specializate;
- consolidarea exporturilor de servicii complexe, deja un pilon stabil al economiei.
Riscuri: creștere moderată și deficit comercial
Analiza avertizează însă asupra unor vulnerabilități:
- ritmul de creștere economică prognozat pentru următorul deceniu este moderat, în jur de 2,1%–2,7% anual;
- în anumite sectoare, importurile cresc mai rapid decât exporturile, punând presiune pe balanța comercială.
„România a absolvit tranziția”
Concluzia generală a Harvard Growth Lab este că România reprezintă o poveste de succes a integrării economice și a „absolvit” etapa tranziției structurale. Provocarea nu mai este ce să producem, ci cum să creștem valoarea adăugată și volumul producției pentru a accelera creșterea veniturilor.
Andrei Caramitru adaugă că studiul nu include un potențial important: dezvoltarea petrochimiei pe baza gazelor din Marea Neagră (Neptun Deep), care ar putea aduce un plus semnificativ economiei. În opinia sa, performanța economiei românești este cu atât mai remarcabilă cu cât a fost obținută „în ciuda” disfuncțiilor statului, a problemelor din educație și a blocajelor administrative.
Cine sunt liderii clasamentului
Pe primele locuri în clasament sunt Singapore, Elveția, Japonia, Taiwan, Coreea de Sud, Germania, Marea Britanie, Irlanda, Slovenia, Austria.
Studiul despre România poate fi consultat AICI.
Fii primul care comentează