Fitch Ratings a confirmat ratingul suveran al României la „BBB-”, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, și a menținut perspectiva negativă. România evită astfel o retrogradare care ar fi putut determina creșterea costurilor de finanțare, însă agenția avertizează că deficitul ridicat, datoria publică în creștere și incertitudinea politică rămân riscuri majore.
Evaluarea este susținută de apartenența României la Uniunea Europeană, accesul la fluxuri de capital și finanțare externă, nivelul PIB-ului și indicatorii de guvernanță.
Fitch remarcă îmbunătățirea execuției bugetare și estimează pentru 2026 un deficit al administrației publice de 5,9% din PIB, ușor sub ținta de 6% stabilită de Guvern. Deficitul ar urma să se reducă semnificativ față de nivelul de 9,3% din PIB înregistrat în 2024.
În primul semestru din 2026, deficitul bugetar calculat în numerar a coborât la 42 de miliarde de lei, echivalentul a 2% din PIB-ul estimat pentru acest an. În perioada similară din 2025, acesta se ridica la aproximativ 70 de miliarde de lei.
Agenția evidențiază creșterea veniturilor bugetare și menținerea sub control a cheltuielilor, în contextul măsurilor adoptate pentru limitarea costurilor cu salariile și beneficiile sociale.
Fondurile europene susțin investițiile
Fitch consideră că fondurile europene vor avea un rol important în finanțarea economiei și în reducerea necesarului de împrumut al statului de pe piețele externe.
Resursele provenite din politica de coeziune, Planul Național de Redresare și Reziliență și mecanismul european SAFE contribuie la diversificarea surselor de finanțare și permit menținerea investițiilor la un nivel ridicat în perioada de ajustare fiscală.
Accesarea acestor fonduri poate limita presiunea asupra bugetului și volumul împrumuturilor contractate de România la dobânzile existente pe piețele financiare.
Alexandru Nazare: Ajustarea fiscală începe să producă rezultate
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că păstrarea ratingului în categoria recomandată investițiilor este importantă într-un moment în care deciziile politice și bugetare sunt monitorizate atent de investitori.
„Datele prezentate de Ministerul Finanțelor arată că ajustarea produce rezultate: deficitul cash s-a redus la 2% din PIB în primul semestru, iar Fitch estimează pentru 2026 un deficit de 5,9%, sub ținta Guvernului. Perspectiva negativă ne arată că stabilitatea politică, continuarea reformelor și respectarea traiectoriei fiscal-bugetare rămân criterii importante”, a afirmat ministrul.
Nazare a făcut apel la responsabilitatea partidelor și a instituțiilor statului, avertizând asupra inițiativelor care ar putea genera noi cheltuieli fără surse de finanțare.
„Prioritatea noastră este să protejăm ratingul României, să reducem costurile de finanțare și să construim premisele revenirii perspectivei la stabilă”, a declarat ministrul Finanțelor.
Riscul politic rămâne important
Perspectiva negativă reflectă nivelul încă ridicat al deficitului bugetar, creșterea datoriei publice, dezechilibrul contului curent și incertitudinea politică.
Fitch avertizează că un blocaj politic prelungit ar putea reduce capacitatea Guvernului de a continua consolidarea fiscală și reformele. De asemenea, agenția semnalează vizibilitatea redusă asupra strategiei bugetare care va fi aplicată după 2026.
Principalul risc pentru rating îl reprezintă imposibilitatea continuării măsurilor de reducere a deficitului și de stabilizare a datoriei publice. În sens invers, respectarea țintelor bugetare și creșterea încrederii că datoria va fi ținută sub control ar putea determina modificarea perspectivei de la negativă la stabilă.
Ce înseamnă ratingul pentru economie și mediul de afaceri
„BBB-” este cel mai redus calificativ din categoria „investment grade”. Păstrarea acestuia permite României să rămână în portofoliile investitorilor instituționali care nu pot finanța state încadrate în categoria speculativă.
Ratingul suveran influențează dobânzile la care se împrumută statul, dar și costurile de finanțare pentru bănci și companii. În timp, modificarea acestor costuri poate fi transferată către creditele acordate populației și mediului de afaceri.
O retrogradare la „junk” ar putea reduce cererea pentru titlurile de stat românești și ar putea duce la creșterea randamentelor solicitate de investitori. România evită momentan acest scenariu, dar perspectiva negativă arată că menținerea ratingului depinde de reducerea deficitului, continuarea reformelor și evitarea instabilității politice.
1 Trackback / Pingback