S-a făcut lumină în cazul Sibioara, după 17 ani de procese

În 2005, două bătrâne depuneau o cerere de retrocedare, la Comisia Locală Lumina, pentru un teren de 20 de hectare. Un teren valoros, pentru că pe o parte din el funcționa (și funcționează și acum) o carieră care are una din cele mai calitative pietre din România. Da, retrocedarea a avut loc fix în mijlocul perimetrului de exploatare minieră, deși legea interzicea expres acest lucru. Au urmat evenimente incredibile, sentințe care au sfidat realitatea, o încrengătură de interese care duce la niveluri înalte și un om de afaceri – cel care a cumpărat cu bani mulți și de bună credință proprietatea – care și-a căutat dreptatea în instanță în toți acești ani, pentru cei 600 de angajați cărora le plătește lunar salariile.

Să începem cu începutul: cererea din 2005 este semnată de Elena Mitrofan și Margareta Muscalu, nepoate ale unui anume Nicolae Tudorancea, care deținuse teren în zonă. Cele două erau rude de gradul IV, nu surori, cum eronat a fost declarat. În 2008 se emite o decizie de retrocedare, iar în 2016 titlul de proprietate. Avocatul celor două, Ionel Hașotti, a cerut și a primit de la Prefectura Constanța și Primăria Lumina 600.000 de lei, pentru lipsa de folosință a terenului. În 2021, Judecătoria Constanța a desființat însă actul de proprietate obținut de clienții lui Hașotti. S-a ajuns la această decizie în urma unei cereri formulate de Parchetul Curții de Apel Constanța, care a efectuat cercetări penale în dosarul penal 283/P/2021. Procurorii au decis, analizând responsabil și nepărtinitor probele, că actele de opțiune succesorală care au stat la baza emiterii titlului de proprietate au fost falsificate material în urmă cu 17 ani. S-a mai constatat că însuși titlul a fost falsificat în conținut. Pe 13 mai 2022, hotărârea a fost pusă în executare: Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Constanța i-a radiat pe clienții lui Hașotti din cartea funciară, restabilind situația anterioară săvârșirii faptelor penale. Prefectura Constanța și Primăria Lumina sunt încă în termenul legal pentru a cere restituirea celor 600.000 de lei plătiți, despre care aminteam mai sus. Mai este însă un pas de făcut: un primar și mai mulți funcționari publici au popriri pe salarii pentru a acoperi aceste daune. Este evident că acestea ar trebui ridicate.

Tudorancea primește teren în secolul XIX

Pentru a înțelege cum s-a ajuns aici, trebuie să privim în trecut. La finele secolului XIX, mai exact, când acest Nicolae Tudorancea a fost împroprietărit de stat cu un teren de 20 de hectare din apropierea satului Circâci, devenit mai târziu Sibioara. Bărbatul moare în 1942 și lasă în urmă 7 copii. Aceștia au dezbătut succesiunea și au acceptat moștenirea. După 1989, urmașii urmașilor lui Tudorancea au revendicat cotele cuvenite după părinții lor, ca autori ai dreptului de proprietate. Și au primit terenuri, dar nu pe vechiul amplasament, care din anii 60 ai secolului trecut a fost inclus în exploatarea minieră, fiind exceptat prin lege de la retrocedare. În 2005 intră în scenă avocatul Ionel Hașotti și bătrânele Elena Mitrofan și Margareta Muscalu. Am menționat că nu erau surori, dar asta este cea mai mică din probleme. Criminaliștii au descoperit, ulterior, că niciuna din cele două nu a scris cu mâna ei cererea de retrocedare! Ba mai mult, cea din urmă nici măcar nu a semnat-o. Asta nu e tot. S-a mai descoperit că mai formulase, de data aceasta împreună cu sora ei adevărată, o anume Georgeta Ciuceanu, o alte opțiune succesorală, pentru a primi restul de moștenire de la Aurel Tudorancea, unul din cei șapte copii ai lui Nicolae Tudorancea. Nu poți să ceri și una, și alta.

Listă lungă de nereguli

Șirul neregulilor nu se oprește aici. Comisia Locală Lumina a respins, în 2016, cererea de retrocedare, invocând lipsa dovezilor în privința dreptului de proprietate ulterioare anului 1946. Elena Mitrofan face însă contestație scrisă către Comisia Județeană, contestație contrasemnată de Margareta Muscalu. Criminaliștii au descoperit că, și de această dată, semnătura Margaretei Muscalu a fost falsificată.

După ce cererile de retrocedare sunt respinse în procedura administrativă, avocatul Ionel Hașotti deschide un proces de fond funciar. În instanță s-a argumentat că Muscalu și Mitrofan sunt surori – ceea ce, subliniem încă o dată, este fals – iar cererile semnate în fals au fost luate de bune. Instanța de fond a apreciat că bătrânele ar face dovada cu privire la dreptul de proprietate al bunicului patern”. Nici instanța de fond, nici cea de recurs nu și-au putut da seama că cele două sunt verișoare și au acceptat moștenirea în baza unor decizii eronate, fără să există dovezi clare, cum ar fi un certifica de moștenitor. Instanța a reținut  -corect – că Nicolae Tudorancea era bunicul patern al amândurora, dar – incorect – că ambele sunt fetele lui Aurel Tudorancea, fiul lui Nicolae. Una era însă fiica lui Aurel, cealaltă a lui Tudor Tudorancea, alt fiu al lui Nicolae. Pentru că cele două erau verișoare, nu surori, nu putea, legal, să aibă aceleași drepturi succesorale. Margareta Muscalu avea întâietate. Cum spuneam însă, semnătura acesteia a fost falsificată, și astfel s-a trecut peste această piedică.

Cine plătește

Clientele lui Ionel Hașotti au obținut deja cei 600.000 de lei de care vorbeam, bani care, în mod normal, ar trebui recuperați. Aceasta este cea mai mică dintre implicații. Cariera a fost cumpărată, de bună credință, de Somaco Construct, firmă deținută de omul de afaceri Grigore Comănescu. A plătit la vremea respectivă 4 milioane de euro. Vă imaginați cum este să plătești un munte de bani, toate instituțiile statului să certifice tranzacția și apoi să te trezești că vine cineva și spune că proprietatea aceea nu mai e a ta, pe baza unor documente dovedite a fi false? Ba chiar, la un moment dat, cariera a fost scoasă la vânzare pe site-urile de anunțuri! Cum poți să faci afaceri în aceste condiții, ce credibilitate mai ai în fața clienților? 17 ani de procese… Probabil că foarte, foarte puțini oameni ar fi putut duce o luptă atât lungă și dură.

Este însă de remarcat că justiția a făcut lumină. Este meritul procurorilor Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța și a judecătorului de drept penal de la Judecătoria Constanța. Mai bine mai târziu decât niciodată.

Detalii despre acest caz au oferit, în emisiunea „Punctul pe i”, la Tomis TV, jurnaliștii Adrian Cârlescu și Dorian Hapurnea. Emisiunea poate fi urmărită mai jos.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*