Salarii de lux din bani publici: angajați ai statului cu venituri peste cel al președintelui SUA

În timp ce România se confruntă cu deficit bugetar, creșteri de taxe și investiții publice întârziate, există salariați din instituțiile de stat care câștigă mai mult decât președintele Statelor Unite. Nu este vorba despre fapte de corupție în sensul clasic, ci despre contracte legale, sporuri și beneficii aprobate cu girul statului.

Fostul ministru al Economiei, Claudiu Năsui, a făcut publice recent mai multe exemple concrete, rezultate în urma ani de investigații și procese în instanță. Unele cazuri sunt pur și simplu uluitoare:

• Un director de institut de cercetare a câștigat în 2019 aproape 2.000.000 de lei net, adică un venit lunar cu circa 5.000 de dolari mai mare decât cel al președintelui american.
• Un director științific din același institut a încasat într-o singură lună din 2020 suma de 437.000 lei, echivalentul total al salariilor tuturor miniștrilor români la un loc. Între 2019 și 2021, acesta a primit 2.300.000 lei, adică peste 10.000 de euro pe lună.
• La ASF (Autoritatea de Supraveghere Financiară), șefii beneficiau de 16 salarii pe an, chirii și transport decontate, prime de vacanță, asigurări private, abonamente la sală și tichete cadou. Salariile nete anuale variau între 500.000 și 1.000.000 lei. Contractul colectiv de muncă a fost secretizat și a putut fi obținut de Năsui abia după aproape doi ani de procese.
• La Romsilva, un director a primit o primă de pensionare de 100.000 de euro, pentru ca ulterior să fie reangajat într-o altă funcție de conducere, cu salariu consistent.
• Într-un alt institut, un director a încasat 900.000 lei într-un an, apoi peste 1.000.000 lei în anul următor, și 600.000 lei în anul pensionării. Printre bonusuri s-au numărat: „sporul de Paște”, „sporul de Crăciun” și „prima de ziua cercetătorului”.

Claudiu Năsui atrage atenția că toate aceste plăți au fost legale, fiind bazate pe contracte și norme interne:

„Totul este făcut cu acte în regulă. Pe hârtie, finanțăm cercetarea, paza pădurilor sau ingineria nucleară. În realitate, finanțăm sinecuri și salarii de lux pentru casta politică.”

Mai grav este că demersurile de transparentizare au fost întâmpinate cu plângeri penale, presiuni și procese. Năsui însuși a fost reclamat penal după ce a publicat o simplă adeverință de salariu care arăta cât câștigase un „director științific” într-o lună.

Într-un context în care guvernul invocă permanent austeritatea, reforma și reducerea cheltuielilor, aceste cazuri ridică întrebarea esențială: De ce nu începe reforma de la vârful instituțiilor, acolo unde banii publici sunt transformați – legal – în sursă de îmbogățire pentru privilegiați ai sistemului?