Trei stații de carburant Rompetrol din Constanța vor fi desființate

Trei stații de alimentare operate de Rompetrol Downstream SRL pe terenuri aparținând municipiului Constanța își vor înceta activitatea începând din aprilie 2026, ca urmare a expirării contractelor de asociere și colaborare încheiate în anul 2001. Administrația locală a decis să nu prelungească aceste acorduri, iar aproximativ 4.500 de metri pătrați de teren revin în patrimoniul public „libere de sarcini”.

Decizie cu impact patrimonial și bugetar

Subiectul se află pe ordinea de zi a ședinței ordinare din 26 februarie 2026 a Consiliul Local al Municipiului Constanța, convocată pentru ora 14:00, în sistem online.

Proiectele de hotărâre nr. 62, 63 și 64/2026, inițiate de primarul Vergil Chițac, vizează încetarea relațiilor contractuale cu operatorul economic. Documentele au fost transmise spre avizare Comisiilor nr. 1 (buget-finanțe) și nr. 5 (administrație publică și juridică).

Este vorba despre contracte semnate în 2001, într-un context economic diferit, care au permis exploatarea comercială a unor terenuri municipale pentru activități de distribuție carburanți.

Cele trei amplasamente

Conform documentației tehnice, terenurile vizate sunt:

• Bulevardul Tomis nr. 352 – 1.500 mp (contract de asociere nr. 43024/2001);
• Bulevardul Alexandru Lăpușneanu nr. 194A – 1.509 mp, zona Hotel Dobrogea (contract de colaborare nr. 43036/2001);
• Bulevardul 1 Mai nr. 31A – 1.504 mp (contract de asociere nr. 43038/2001).

În total, 4.513 mp reintră în administrarea directă a municipalității începând cu 10 aprilie 2026.

Procedura de predare

Predarea-primirea se va face prin proces-verbal între Rompetrol Downstream SRL și Municipiul Constanța (prin Serviciul topografie, cadastru și cartografie digitală), în termen de 30 de zile de la expirarea contractelor, respectiv până la jumătatea lunii mai 2026.

După această dată, cele trei stații nu vor mai funcționa în actualele amplasamente.

Ce înseamnă pentru buget și piață

Decizia ridică mai multe întrebări economice:

• Care era nivelul redevenței sau al beneficiului financiar pentru municipalitate în baza contractelor din 2001?
• Ar fi fost mai avantajoasă renegocierea în condiții actuale de piață?
• Vor fi scoase terenurile la licitație publică sau integrate în alte proiecte urbane?

Amplasamentele sunt situate pe artere cu trafic intens și au potențial comercial ridicat. Într-un context în care presiunea pe bugetul local și pe valorificarea eficientă a patrimoniului este tot mai mare, modul în care aceste loturi vor fi utilizate ulterior va conta semnificativ.

Închiderea celor trei puncte marchează, practic, finalul unei etape de 25 de ani de exploatare comercială pe teren municipal și deschide o nouă discuție despre strategia de administrare a activelor publice în Constanța.