Turismul românesc, distrus de manele, mizerie și semințe

Horia Constantinescu, președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, a vorbit, într-o postare pe rețelele de socializare, despre problemele mari pe care le are turismul românesc, despre oferta deseori deplorabilă a patronilor de hoteluri și restaurante, despre motivele pentru care turiștii străini, care umpleau acum 30 de ani litoralul, fug acum de el ca dracul de tămâie. Pentru toate aceste suntem noi, românii, vinovați, consideră Constantinescu.

„Cele mai multe stațiuni turistice din România, nu numai de pe litoral, sunt în derivă. Nu este vorba despre nicio conspirație. Nu s-au înțeles bulgarii cu grecii și cu turcii să ne distrugă litoralul. Reușim să o facem singuri, într-un mod sistematic.”, a declarat acesta.

Motivul numărul 1: difuzarea excesivă a manelelor.

„Nu am convingerea că turiștii suedezi, norvegieni, polonezi, cei care veneau până acum 30 de ani pe litoral, sunt mari fani ai acestui tip de muzică, dar da, într-adevăr, există un tip de public românesc ce se simte foarte bine ascultând melodii din ce în ce mai preferate de public, dar cu siguranță de o anumită categorie de public, și iată se dovedește clar că nu poate umple toate hotelurile, plajele, stațiunile, fie ele de la munte, de la mare sau oricare dintre localitățile de acest gen.”

Recomandare: Stațiunea Mamaia, o bătrână care se îmbracă în haine de domnișoară și se miră că nu o mai curtează lumea ca altădată VIDEO

Motivul 2: aruncatul mucului de țigară pe geam, scuipatul gumei de mestecat pe jos, scursul uleiului din șaorma și toate cele ce generează mormane de gunoi.

„Chiar dacă ar fi strânse periodic, totuși nu ezită să ajungă, iată, și în canalul din plin Satul de Vacanță sau oricare dintre zonele în care vântul poate duce aceste gunoaie, de unde cu siguranță nu sunt strânse cu aceeași frecvență. Și aici, nu cred că s-au înțeles austriecii pentru stațiunile de la munte, din nou bulgarii, turcii, grecii pentru stațiunile de pe litoral, să vină cândva noaptea, când noi toți ceilalți dormim, ei să care micile gunoaie aruncate te miri unde și să se asigure că acestea umplu tot decorul românesc.”

Recomandare: Satul de vacanță Mamaia – focar de infecție, simbolul unei stațiuni eșuate

Trei: sămânța sau bomboana agricolă

„Pare inofensivă, fiind ușor biodegradabilă, așa că, scuipată pe jos, este treaba vântului unde duce semințele și unde le integrează. Până atunci, ele cad pe asfalt și este dovedit faptul că până să putrezească, fiind ușor lemnoase, ele nu se integrează absolut în niciun fel în decorul în care ajung.

Patru: structurile de cazare

„Dacă un turist străin cu venituri medii dorește să vină în oricare dintre stațiunile montane, are de ales pe aplicațiile de rezervări pentru cazare. Acolo, pozele sunt minunate la mare majoritate a locațiilor. Trist este că realitatea îl face nu numai să nu-și mai dorească el să vină în țara noastră, dar să spună probabil și prietenilor. Mai mult, ofertele extraordinar de piperate – pentru că, pe măsură ce se reduce sezonul, în loc ca operatorul din industria HoReCa să se gândească pe termen lung, încearcă cumva să recupereze în fiecare dintre sezoane ceea ce a păgubit eventual sezoanele trecute sau să se căpătuiască suficient de tare într-un singur sezon, lucru care cu siguranță a contribuit și el la deriva în care se află ceea ce noi numim cu o ușoară exaltare turism ieftin. În realitate, un loc de petrecere a timpului liber, nicidecum turism în adevăratul sens al cuvântului.”

Recomandare: OMD Mamaia Constanța: 1,78 milioane lei cheltuiți pentru promovare, 60 de aprecieri pe Facebook

Cinci: locuri de servit masa

„Când ieși din hotel, își dorești să servești masa. Ai de ales între 80 – 90 de șaormerii pe metru pătrat. Nu sunt convins că turiștii nemți sau cei eventual veniți din alte țări sunt mari amatori de șaorma. Pot găsi și kurtoș kalacs, pot găsi ceea ce se pretinde a fi hamsie, dar în realitate este șprot, pot găsi atât de multe variante – nici măcar nu le-aș numi de fast food – de meniuri specifice unor anumite zone ce demult erau nișate din Balcani, în sensul în care marea majoritatea a turiștilor știau că nu au de ajuns, tocmai pentru că nu se regăseau cu generoasa ofertă a zonelor respective. Seamănă foarte multe dintre ofertele de azi cu filmul „Pisică albă, pisică neagră” a lui Kusturica, în care există o permanentă aducere aminte a ceea ce erau până demult, zic eu, Balcanii. Astăzi, din păcate, filmul acela a căpătat conotații extrem de actuale. Avem de ales feluri de mâncare rafinate: șaorma, hamsii, porumb fiert din portbagaj, gogoși vândute în urlete pe plajă, zmeură, afine. Fiecare găsește o rațiune proprie pentru care face și el ceva și nu respectă niciun fel de igienă, de normă legală de comercializare, de preparare și comercializare a mâncării, ca să facă și el un ban. Acești bănuți s-au transformat într-un fel de cutie a milei, în sensul că cei mai mulți dintre ei au dus turismul românesc într-o zonă de milă. Cei care mai ajuns acolo fie nu-și permit să meargă foarte departe, fie, probabil, nu vorbesc alte limbi străine, decât cele care alcătuiesc și versurile manelelor.”

Recomandare: Un cappuccino în portul Tomis din Constanța, mai scump decât în Monte Carlo

Recomandare: Prânz la un restaurant Michelin din Europa, mai ieftin decât o pizza în România

„Toate acestea, puse cap la cap, împreună cu tonete, gherete care vând cuțite, bâte, electroșocuri, tot acest tablou grotesc este din păcate cel care la acest moment caracterizează turismul românesc. Lângă hoteluri în care s-a investit enorm, găsim locații nu de mâna a doua, nu există număr care să le poată califica.”, a conchis Horia Constantinescu.