
Primarul Constanței, Vergil Chițac, a declarat recent, într-o intervenție la Digi24, că impozitul anual pentru un apartament de patru camere, cu suprafața de aproximativ 110 metri pătrați, ar fi de 400 de lei. Afirmația este, factual, falsă. Orice proprietar de locuință de acest tip din Constanța știe că suma reală este considerabil mai mare, în funcție de zonă, valoarea impozabilă actualizată și majorările aplicate.
Dar miza nu este dacă primarul a mințit sau a fost informat greșit. Ambele variante sunt grave, dar nu fără precedent în viața publică. Problema reală este alta – una mai profundă și mai periculoasă pentru relația dintre administrație și cetățeni.
Zilele au trecut, corecția nu a venit
Declarația nu a fost făcută „pe fugă”, într-un colț de stradă, ci într-un studio de televiziune național, într-un context în care subiectul taxelor locale era central. De atunci, au trecut zile bune. În acest interval, Vergil Chițac fie a aflat, fie ar fi trebuit să afle că informația furnizată este greșită. Aparatul administrativ al Primăriei Constanța are direcții de specialitate, funcționari, consilieri, toate instrumentele necesare pentru a verifica rapid o asemenea afirmație.
Și totuși, nu a existat nicio revenire publică, nicio corecție, nicio scuză adresată constănțenilor. Tăcerea persistă.
O problemă de atitudine, nu de matematică fiscală
Această lipsă de reacție trădează o atitudine de stăpân, nu de ales. O postură de „boier” care vorbește de sus, fără obligația de a da socoteală „iobagilor”. Un mod de a guverna în care explicația și corectura sunt considerate opționale, iar cetățeanul – un spectator fără drept la clarificări.
Într-un oraș european, un primar nu este un proprietar de moșie. Este un mandatar. Iar mandatul presupune transparență, asumare și corectarea publică a erorilor, mai ales când acestea privesc banii oamenilor.
De ce contează o scuză
O scuză publică nu ar fi slăbit autoritatea primarului. Dimpotrivă, ar fi arătat respect și responsabilitate. Ar fi transmis mesajul că administrația locală își tratează cetățenii ca parteneri, nu ca supuși. Că adevărul contează mai mult decât orgoliul.
Faptul că această scuză nu a venit spune mai mult decât eroarea inițială. Spune ceva despre felul în care Vergil Chițac înțelege relația cu constănțenii: una unilaterală, în care explicațiile sunt opționale, iar greșelile pot fi lăsate să se piardă în zgomotul zilei.
Nu, problema nu este cifra de 400 de lei. Problema este refuzul de a reveni asupra unei informații false, chiar și după ce aceasta a fost expusă public. Într-un oraș care aspiră să fie european nu doar pe hartă, ci și în practică, acest tip de tăcere nu este o scăpare. Este un simptom.

Fii primul care comentează