Constanța are din nou stații de autobuz. Dacă în urmă cu doi ani erau câteva zeci în tot orașul, astăzi avem numai una. Vor fi însă 25 până la finalul lunii septembrie, a anunțat primarul Vergil Chițac, PNL.
„Este pentru prima dată după foarte mulți ani când utilizatorii transportului în comun vor aștepta autovehiculele în condiții civilizate.”, a declarat edilul care locuiește în Eforie, uitând de zecile de stații pe care le-a dărâmat din dispoziția sa.
Costă cât o garsonieră confort redus
Dincolo de această amnezie, politică sau nu, noile stații de autobuz au câteva probleme. Cea mai mare este prețul. Costă extrem de mult, iar banii aceștia sunt plătiți de noi, constănțenii, și puteau fi cu siguranță folosiți mai bine. Decebal Făgădău monta borduri scumpe de marmură pe un pod sau achiziționa toalete publice de 50.000 de euro. Vergil Chițac cumpără stații de autobuz la preț de garsonieră (confort redus).
Contractul a fost semnat cu o societatea comercială care le livrează pentru suma de 8.885.750 lei fără TVA (detalii AICI). Se vor monta în total 125 de stații. Prețul final pentru stație și montare ajunge la 84.592 de lei, TVA inclus. Asta înseamnă 16.730 de euro, la cursul de azi. Întrebat cât costă, primarul a răspuns candid pe Facebook că nu știe exact, dar că ar fi în jur de 13.000 de euro.
De peste două ori mai mult decât în București
Cum spuneam, prețul este prima și cea mai importantă problemă a stațiilor. În opinia specialiștilor consultați de noi, stația este cu 17.334 de euro mai scumpă decât ar trebui. Cum așa? În general, stațiile sunt construite în urma unui contract cu o firmă specializată, care le cumpără și montează pe cheltuiala ei și își recuperează banii din reclama încasată de la firme private. Zecile de stații care au existat în Constanța au fost montate în baza unei astfel de înțelegeri. O a două metodă este obținerea de fonduri europene, mai ales în condițiile în care Uniunea Europeană favorizează folosirea mijloacelor de transport în comun.
Există și posibilitatea achiziției din fonduri proprii, ca la noi. A făcut-o Primăria București. A comandat câteva mii de stații, au achiziționat propriu-zis câteva sute, probabil din lipsă de bani. Ei bine, Primăria București a cheltuit circa 8.000 de euro pentru o stație, deci de două ori mai puțin decât Constanța! N-o să auziți însă niciodată asta din gura primarului Chițac. Lui nu-i plac deloc astfel de comparații.
Aspecte ilegale. Pericol public?
Stația trebuie amplasată fără autorizație de construire, conform caietului de sarcini. Se pare că firma a scurmat terenul, cam 30 de centimetri, au turnant beton și au înfipt ancore chimice pe beton pe trotuar și a făcut o mică fundație. Există un pericol real să cadă, la un vânt foarte puternic sau mai ales la impactul cu o mașină scăpată de sub control. Din informațiile publice, nu s-a făcut un studiu de rezistență. În mod normal, astfel de structuri se montează pe o fundație la o adâncime de circa un metru.
În plus, stația este iluminată, deși nu ar fi trebuit să fie. Ea este branșată la curent, deși o branșare la curent presupune o autorizație de construire. Din ce au putut observa specialiștii, nu are nici împământare, ceea ce înseamnă este un adevărat pericol public. Nu am putut identifica pe site-ul primăriei o autorizație de construire emisă pentru acestă stație.
Toată procedura de autorizare pentru o astfel de construcție este complicată. Este ca și cum ai construi o casă.
Curtea de Conturi, Inspectoratul de Stat în Construcții, Poliția Locală și ENEL ar trebui să verifice cu celeritate aceste aspecte, până când nu se întâmplă o tragedie.
Fără buget de întreținere
Stațiile sunt foarte scumpe și, trebuie să recunoaștem, asta se vede în aspectul lor. „Refugiile au o structură metalică alcătuită din profile de oțel inoxidabil. Partea din spate și cele două laterale sunt închise cu sticlă securizată care asigură protecție la lovire. Tabla tavanului interior este decupată pentru a permite iluminarea corespunzătoare pe timp de noapte. Elementele de îmbinare sunt realizate din oțel inoxidabil oferind astfel protecție împotriva acțiunilor corozive și a mediului salin. Refugiile sunt dotate cu panouri de informare și cu bănci cu spătar și șezut din lemn, sigure și rezistente în timp.”, spune primăria.
Structura metalică din profile de oțel inoxidabil și tabla de oțel de inox sunt materiale scumpe. Un efect similar putea fi atins și cu aluminiu vopsit electrostatic, mult mai ieftin însă.
Oțelul acesta are însă și o problemă: este greu și scump să fie întreținute. Lucrurile sunt și mai complicate pentru că Primăria Constanța nu are încă un buget de mentenanță sau un contract de mentenanță sau unul de publicitate. Va exista unul pentru amplasare de reclame, a spus primarul acum câteva luni, dar licitația poate dura și jumătate de an. Costurile de întreținere se ridică de obicei la 10% din costul de achiziție. Primăria a anunțat că stațiile sunt supravegheate. A postat spre exemplificare niște imagini surprinse de o cameră de peste drum de stația montată. Avea o rezoluție atât de proastă încât nu puteai distinge niciun chip.
Răspuns ironic al primarului
O altă problemă, ridicată de constănțeni, este că stațiile au un panou publicitar pe partea stângă, deci fix în direcția de unde vine autobuzul. Cineva a întrebat pe Facebook dacă nu cumva era mai bine ca panoul să fie pe partea dreapta, iar pe stânga să fie sticlă, astfel încât să poți vedea mijloacele de transport în comun. Arogant, primarul Chițac i-a răspuns că autobuzul se vede când ajunge în stație. Așa-i când nu-l folosești.
Caietul de sarcini prevede clar: „panoul de informare lateral va fi amplasat pe sensul de mers (dreapta)”. Raportarea este greșită, ar fi trebuit să fie raportată la poziția omului care stă în stație. Acesta prevede deci un singur tip de panou, nu două. Acest panou informativ e pus pe partea dreaptă. S-au solicitat informații despre ce înseamnă partea dreaptă, dar primăria a oferit un non-răspuns.
Rămâne de văzut și unde vor fi amplasate aceste stații, pentru că locurile nu sunt identificate în caietul de sarcini și pentru că acestea trebuie să respecte anumite reguli impuse de Poliția Rutieră.
Concluzia
Ne întrebăm dacă un oraș distrus, care nu are trotuare, săli de sport pentru elevi, parcuri adevărate, spital funcțional la 100% din capacitate își permite să dea peste 17.000 de euro pentru o stație de autobuz, în condițiile în care le putea obține gratuit. Și ne mai întrebăm dacă vreo instituție va lua măsuri pentru a preîntâmpina o eventuală problemă majoră, de genul celor menționate mai sus.
V-ar putea interesa și: O firmă cu profit de 189 de lei pe lună, una care are acționar din Olanda și una care are zeci de contracte cu statul vor să-i învețe pe tinerii din Constanța să-și găsească un loc de muncă
Fii primul care comentează