Cum au ajuns italienii să dețină distribuția de energie din Constanța și de ce au luat-o razna prețurile

Facturile la curent electric au explodat în ultimele luni, după liberalizarea pieței și ținând cont de un context mondial complex.

România depinde în bună măsură de străini în domeniul energetic, după ce a vândut companiile de distribuție. Îngrijorat de creșterile facturilor, a intervenit însuși președintele României, Klaus Iohannis. Acesta a primit la Palatul Cotroceni o delegație a Enel Group, condusă de Francesco Starace, CEO Enel Group, căruia i-a spus, între altele, că dorește investiții care să contribuie la consolidarea securității energetice a României, dar și în plan regional. Așadar, i-a rugat practic să rămână în țară pe termen lung. „În cadrul întâlnirii, au fost discutate principalele provocări cu care se confruntă în prezent piața energiei la nivel european, precum și aspectele specifice pieței autohtone, ale cărei evoluții din ultima perioadă au creat îngrijorări majore la nivelul consumatorilor casnici și industriali. În acest sens, Președintele Klaus Iohannis a transmis conducerii Enel Grup că este necesar un efort comun al companiilor din sectorul energetic și al autorităților statului, în vederea identificării celor mai potrivite măsuri și instrumente destinate protejării consumatorilor vulnerabili, dar și firmelor din sectorul productiv, puternic afectate de actuala creștere a prețurilor la energie”, se arată într-un comunicat al Administrației Prezidențiale.

Directorul general al Enel Group a subliniat, printre cuvinte, că nici pomeneală să plece din România. El a menționat „interesul ferm al companiei de a reprezenta, în continuare, un partener pe termen lung al statului român, care dorește să contribuie semnificativ la asigurarea unei tranziții energetice echitabile și de succes”.

„Expertiza mondială a grupului Enel în domeniul energiei verzi va putea facilita atingerea țintelor asumate la nivel european, în cadrul noilor politici specifice Pactului Verde. Astfel, fondurile europene și Planul Național de Redresare și Reziliență sunt oportunități de finanțare care vor susține atingerea obiectivelor de securitate energetică la nivel național”, se arată în comunicatul de la Cotroceni.

Cum adică, fondurile PNRR, în mare parte bani împrumutați, vor ajunge la Enel?

Balul a început în 2005

Haideți să vedem însă cum a ajuns ENEL în România și să ne referim la Dobrogea.

În 2005, italienii au cumpărat la pachet fostele Electrica Banat şi Electrica Dobrogea.

Reprezentantii ENEL au platit, pentru pachetul majoritar al societatilor de distributie si furnizare a energiei electrice Electrica Dobrogea si Banat, numai 112 milioane de euro, suma considerata infima de analistii economici. De fapt, 36 de milioane au reprezentat contravaloarea pachetelor de actiuni reprezentand 24,6% din actiuni, restul de 76 de milioane fiind folositi pentru majorarea capitalului. Cum suma a fost platita la pachet, nu putem sti la cat a fost evaluata filiala dobrogeana a Electrica. Trebuie insa spus ca Electrica Dobrogea are 583.000 de abonati si vinde 3,2 milioane de megawati pe an, in timp ce Electrica Banat are 840.000 de clienti si vine 3,6 milioane de megawati pe an. De altfel, Electrica Dobrogea are si cea mai mica pondere a consumatorilor casnici. Deducem astfel ca pretul pentru Electrica Dobrogea a fost mai putin de jumatate din suma totala, poate chiar mai mic decat 50 de milioane de euro. Ca sa fie siguri ca nu risca nimic, ENEL a virat banii doar atunci cand statul a semnat, cu trei institutii bancare straine, printre care si Banca Mondiala, documente care sa garanteze acoperirea riscurilor care ar fi decurs eventualelor modificari ale reglementarilor in vigoare. Italienii invatasera paradoxul lui Caragiale: „Sa se revizuiasca primim, dar sa nu se schimbe nimic”!

Pe ce a dat de fapt ENEL banii? Pe cea mai profitabila societate constanteana! Potrivit unui top intocmit de Camera de Comert, Industrie, Navigatie si Agricultura Constanta, Electrica Dobrogea se situa pe primul loc in clasamentul dupa profitul brut obtinut in 2004, cu o cifra de 837,6 miliarde lei vechi (aproximativ 23 de milioane de euro), de aproape trei ori mai mare decat al societatii clasate pe locul doi! La un astfel de profit fabulos, nu este de mirare ca italienii s-au grabit sa puna mana pe Electrica. Investitia initiala este acoperita, practic, in circa un an si jumatate. Potrivit aceleiasi surse, cifra de afaceri a Electrica a fost, in 2004, de 6.230 de miliarde de lei, adica aproape 170 de milioane de euro, de peste doua ori mai mult fata de suma platita de italieni.

Enel a obtinut si facilitati din partea statului roman, printre care se numara o noua modalitate de calculare a tarifelor de distributie, ceea ce inseamna, de fapt, ca pot scumpi curentul la bunul plac, numai pentru a-si umfla profiturile. ENEL a cerut, in momentul privatizarii, si exceptarea de la obligatiile de mediu pe o perioada de 15 ani, tratarea preferentiala in ceea ce priveste obligatiile fiscale si o garantie de stat, in favoarea sa, pentru un consum pe trei luni?!

Nemulțumiri în fiecare an

Activitate Enel a creat nemulțumiri an de an. L-am auzit personal pe fostul viceprimar al municipiului Constanța, Gabi Stan, vorbind de sabotaj, într-un an în care curentul în Mamaia se întrerupea în mod repetat. „Este al treilea an consecutiv în care litoralul românesc se confruntă cu problemele de furnizare a energiei electrice, curentul se întrerupe periodic în staţiuni şi, implicit, în cadrul hotelurilor, restaurantelor, teraselor, împiedicând desfăşurarea activităţii acestora în conditii normale. Menţionăm că în plus, în acest an, reprezentanţii S.C. Enel Energie SA, însoţiţi de echipe de jandarmi, au început o campanie de debranşare abuzivă a agenţilor economici, realizată în absenţa operatorilor privaţi, fără a avea o procedură stabilită, coerentă şi anunţată din timp, afectând astfel turismul de litoral şi implicit turiştii sosiţi în vacanţă în această destinaţie. Este interesant să aflăm în ce măsură Jandarmeria are atribuţii de asistare a unei societăţi comerciale private, la comanda acesteia”, susţineau reprezentanţii Asociaţiei Litoral – Delta Dunării în 2012.

Doamne Ferește să ningă. Au fost ierni în care a durat multe, multe zile până ca Enel să repare avariile.

O sinucidere misterioasă

Un episod demn de menționat s-a petrecut în noiembrie 2014. Matteo Cassani, 42 de ani, directorul general al Enel Energie şi Enel Energie Muntenia, companiile de furnizare a energiei pe care italienii le deţin local, s-a sinucis, aruncându-se de pe sediul central al companiei de pe bulevardul Ion Mihalache din Capitală. Matteo Cassani a jucat un rol cheie în primul proces de privatizare câştigat de Enel în România, preluarea la pachet în 2005 a fostelor Electrica Banat şi Dobrogea. Asupra acestor companii a planat suspiciunea privind neîndeplinirea obligaţiilor din contractele de privatizare. Nici preluarea fostei Electrica Muntenia Sud de către Enel, perla coroanei Electrica, nu a fost ocolită de controverse, fiind inclusă în procesul „privatizărilor strategice“, dosar în care sunt anchetate fapte cu caracter penal. Cassani conducea Enel Energia Muntenia, companie rezultată din reorgani­zarea fostei Electrica Muntenia Sud. La jumătatea acestui an, un nou scandal a izbucnit, numele Enel fiind din nou implicat într-un dosar instrumentat de procurorii DNA privind umflarea artificială a facturilor plătite de 1,2 mil. consumatori.

Dosarul DNA

Aproape 1,2 milioane de consumatori de energie, în special populaţia, din Bucureşti, Ilfov şi Giurgiu ar fi plătit facturi cu 2,5 milioane de euro mai mari decât trebuia în urma unei înţelegeri în care actorii principali ar fi fost italienii de la Enel, ANRE, paznicul pieţei de energie, şi Electroalfa, un business de 38,7 milioane de euro controlat de botoşăneanul Gheorghe Ciubotaru. Concret, în prima jumătate a anului 2013, vicepreşedintele ANRE i-a pus în vedere directorului Enel că, în urma descoperirii unei duble taxări a certificatelor verzi către consumatori în anul 2012, Enel Distribuţie Muntenia este pasibilă de sancţiuni constând în reducerea tarifelor de furnizare a energiei electrice cu 6%. Cu această ocazie, vicepreşedintele ANRE a condiţionat micşorarea procentului de reducere a tarifelor la 1,3 % (în loc de 6%, reprezentând o economie pentru Enel de 2,5 milioane euro) de atragerea firmei SC ElectroAlfa International SRL în implementarea proiectului Smart Meter, ori de încheierea, de către Enel, a unor contracte de lucrări sau de achiziţie echipamente cu această societate, se arată în comunicatul DNA din data de 5 iunie.

În schimbul atribuirii acestor contracte, Enel ar fi fost „păsuită“ de scăderea unor tarife de furnizare. Efectul? Electroalfa câştiga contracte de aproape 407.200 lei (circa 92.000 euro), Enel rămânea cu tarifele sale, iar factura consumatorilor era încărcată cu 2,5 mil. euro.

De fapt, Enel Distribuţie Muntenia este compania care distribuie energie prin firele electrice în Bucureşti, Ilfov şi Giurgiu, iar activitatea de furnizare este îndeplinită de o altă firmă, respectiv Enel Energie Muntenia, care era condusă de Matteo Cassani.

Nu a reieşit foarte clar din comunicatul DNA de la acea vreme care este firma din grupul Enel care ar fi beneficiat de această reducerea într-o mai mică măsură a tarifelor. 

Amenințarea cu exit-ul

În 2014, Enel a făcut un anunț surprinzător. A anunțat decizia de a-şi lichida poziţia din segmentul distribuţiei şi furnizării de energie din România, în încercarea de a-şi reduce datoriile, care ajunseseră la 43 miliarde de euro după primele şase luni din an. Știm însă multe multinaționale care declară pierderi în România în contabilitate. E ca un sport național.  Evident, Enel nu a plecat nicăieri, este încă în România. Să fi fost acele declarații o măsură de presiune, în urma dosarului DNA?

Dar de ce ar fi făcut-o. În 2020, Enel a avut o cifră de afaceri de 2.893.500.869 lei și un profit net de 137.760.210 lei, realizat cu 250 de angajați. Asta însemnă un profit de 381.607 lei pe zi.

Acționari sunt Enel SPA, controlată de statul italian, cu 51%, Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie SA, cu 36,99%, și Fondul Proprietatea, cu 12%.

Fii alături de noi pe Facebook

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*