Informația care a apărut ieri, în presă, despre care președintele Consiliului Județean Constanța, Mihai Lupu, și vicepreședintele, Petre Enciu, nu știau nimic s-a adeverit. Spitalul pentru mame și copii din Constanța a fost scos din PNRR.
Potrivit Guvernului României, spitalul a ajuns pe listă pentru „risc de neîndeplinire.” Există spitale unde construcția deja se ridică, de exemplu la Bistrița. La noi nici măcar nu a fost semnat contractul cu executantul. Așadar, vina este a Consiliului Județean.
Ministrul Sănătăţii Alexandru Rafila a explicat, luni, că ajustarea PNRR a diminuat fondurile nerambursabile în domeniul sănătăţii cu 740 milioane euro şi a adăugat că nu era de dorit ca ţara noastră să fie pusă în situaţia să plătească de la buget sumele pentru unele proiecte care nu ar fi putut respecta termenul de finalizare. Ministrul PSD a mai spus că proiectele în cauză vor fi realizate cu împrumuturi de la Banca Europeană de Investiţii (BEI), fonduri rambursabile şi anume ele vor fi returnate de la buget. Acesta a mai afirmat că din cauza acestei ajutări a fost necesară rezivuirea investiţiilor în infrastructura spitalicească şi astfel sunt afectate şase proiecte de investiţii.
„La data de 3 noiembrie 2021, Consiliul UE a adoptat o decizie de punere în aplicare a grantului pentru România. Acest grant este în valoare de 29,12 miliarde euro. De fapt sunt două componente. Una este de grant. Grant înseamnă fonduri nerambursabile în valoare de 14,23 miliarde euro şi împrumut pentru care se plăteşte o anumită dobândă, este adevărat o dobândă redusă în valoare de 14, 94 miliarde euro. Din grant, Ministerul Sănătăţii, sectorul de sănătate, a beneficiat de fonduri exclusiv din grant nu şi din partea rambursabilă. Ministerul Sănătăţii a beneficiat de fonduri exclusiv din grant, este vorba de componenta de 2 miliarde 450 de milioane de euro, care se referă la investiţii şi reforme, şi o componentă de 400 de milioane de euro, care este dedicată digitalizării sistemului de sănătate. În total, Sănătatea trebuia să beneficieze, conform alocării iniţiale, de 2,850 miliarde de euro”, a declarat Alexandru Rafila, într-o conferinţă de presă pe tema Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă – componenta Sănătate susţinută luni la sediul Ministerului Sănătăţii.
Social-democratul a mai precizat că cei de la Comisia Europeană au dispus ajustarea fondurilor prevăzute prin PNRR.
„Comisia Europeană a dispus ajustarea PNRR, această contribuţie financiară maximă acordată României a fost revizuită, în sensul că pentru calculul contribuţiei financiare maxime se actualizează pentru fiecare stat membru prin înlocuirea datelor din previziunile Comisiei toamna anului 2020 cu rezultatele efective ale PIB-ului din 2020 şi cu variaţia agregată a PIB-ului în perioada 2020-2021. Având în vedere că aceşti indicatori au fost diferiţi faţă de cei din estimarea iniţială s-a dispus o diminuare a contribuţiei financiare a UE pentru întreg PNRR de 2,1 miliarde de euro, iar această reducere a fost realizată doar din zona de granturi”, a mai afirmat Rafila.
El a adăugat că la Ministerul Sănătăţii din totalul de 2,85 miliarde, diminuarea a fost de 740 de milioane, ceea ce reprezintă 26%.
„La Sănătate au fost reduse 740 de milioane, ceea ce a dus la un buget final de 1,7 miliarde pentru investiţii şi au rămas neatinse cele 400 de milioane pentru digitalizare, aceasta fiind o condiţie, o cerere expresă a Comisiei Europene”, a mai explicat ministrul PSD.
Ministrul Sănătăţii a mai explicat că, din cauza acestei ajustări şi diminuare a fondurilor nerambursabile din PNRR din domeniul sănătăţii, a trebuit revizuită lista investiţiilor în infrastructura spitalicească.
„Ne-am găsit în faţa acestei situaţii în luna iunie. Care au fost consecinţele? Lista acestor spitale a trebuit revizuită. A trebuit să găsim alte surse de finanţare încât spitalele care nu mai rămâneau pe lista PNRR să se facă şi să primească finanţare şi câteva criterii. Astfel, sunt afectate şase proiecte. Construire, dotare si amenajare a Spitalului de Obstetrică-Ginecologie Buftea, Construire Corp nou- Departament Sănătatea mamei si copilului Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sf. Apostol Andrei Constanţa, Construcţia de secţii de obstetrică şi ginecologie – Arad, Construcţia Spitalului de Urgenţă Prof. Dr. Dimitrie Gerota într-o nouă locaţie, Construire Spital Clinic de Pneumoftiziologie şi Boli Infecţioase Braşov şi Spitalul Judeţean de Urgenţă Alba Iulia – Relocare şi modernizarea activităţii”, a mai spus Rafila.
La rândul său, secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, asist. univ. dr. Alexandru Florin Rogobete, a oferit detalii despre subiect, fiind întrebat dacă ne-am putea aştepta la alte modificări, fiind încă negocieri cu cei de la Comisia Europeană.
„Comisia Europeană a cerut României să reducă cu 2,1 miliarde de euro componenta de granturi nerambursabile de 14,24 miliarde euro din PNRR pentru că România a avut rezultate macroeconomice mai bune în 2020 şi 2021 decât cele preliminare, aşa că potrivit regulamentului PNRR trebuie să înapoieze o parte din alocarea iniţială. Comisia Europeană nu a impus însă la ce proiecte să se renunţe, ci a cerut României să decidă de unde face această diminuare”, a afirmat Rogobete.
Chestionat cine va da banii înapoi pentru realizarea celor şase proiecte de investiţii, Alexandru Rogobete a răspuns: „Guvernul României”.
De asemenea, pentru cele şase spitale şi secţii erau alocaţi 677 de milioane de euro.
„În momentul în care Comisia Europeană va aproba propunerea României de diminuare, putem spune că această listă este finală. În momentul de faţă este o propunere. Faptul că memorandumul din Guvern a apărut în spaţiul public şi au apărut aceste discuţii în ultimele zile nu are nicio legătură cu o decizie finală, dar aceste spitale sunt cele identificate cu risc crescut. Riscul a fost calculat dintr-o multitudine de factori şi a trebuit să ţinem cont atât de gradul de implementare al spitalului, cât şi de întreg PNRR. Adică pentru a respecta procentul de digitalizare, respectiv pentru a respecta procentul de tranziţie verde, numărul de paturi, ş.a.m.d.”, a mai explicat secretarul de stat în MS.
Chestiona dacă va fi făcută o analiză pentru a vedea de ce aceste spitale au acest risc de neîndeplinire. Alexandru Rogobete a răspuns: „Această analiză este făcută. Nu au demarat procedurile de licitaţie din luna februarie de când au fost declarate eligibile. Nu pot să vă spun motivul. În schimb, există spitale unde deja construcţia se ridică. De exemplu la Bistriţa”.
COMPLETARE. Ce spune vicepreședintele CJC
„Daca s-ar rezilia contractul de finantare, cred ca cei care ar trebui sa-si dea demisia ar fi Rafila si Ciolacu. Consiliul Judetean nu a gresit cu nimic pe aceast subiect. Din contra, cred ca suntem destul de avansati cu acest proiect. Inca astept informatii din partea ministerului pe acest subiect.”, a declarat Petre Enciu, vicepreședinte CJC din partea USR.
„Spitalul de la Bistrita are Studiul de Fezabilitate realizat in 2019. Noi in 2021 l-am demarat si in 2022 l-am finalizat. Deci eu zic ca nu se poate face comparatie intre obiectivele care erau de la bun inceput avanste si obiectivul nostru care a fost inceput odata cu lansarea PNRR.”, a mai spus acesta.
Fii primul care comentează