Pe 27 martie 2024, în Constanța a avut loc ședința lunară a Colegiului Prefectural. Ordinea de zi a cuprins informarea privind modul de aplicare integrală a dispozițiilor acquis-ului Schengen în România, prin eliminarea controalelor asupra persoanelor la frontierele maritime interne cu celelalte state membre Schengen.
„Începând cu data de 31 martie 2024, România este ireversibil membră a spațiului Schengen, din punct de vedere maritim și aerian. Pentru Constanța, oraș-port, este un moment deosebit întrucât va ajuta la facilitarea dezvoltării vieții economice în județ. Eforturile guvernanților vor continua astfel încât, în cel mai scurt timp, țara noastră să fie membră pe deplin a spațiului Schengen, acolo unde îi este locul din punct de vedere legislativ, cultural, economic dar și ca nivel de siguranță oferit.”, a declarat prefectul județului Constanța, Silviu-Iulian Coșa.
Spațiul Schengen, piatra de temelie a Uniunii Europene și a pieței unice în ansamblu, reprezintă o zonă de libertate de mișcare, unde controalele la frontierele interne ale statelor semnatare au fost eliminate și a fost creată o singură frontieră externă, unde controalele se desfășoară conform unui set de reguli clare, aducând beneficii economice semnificative tuturor cetățenilor. Începând cu 31 martie 2024, România și Bulgaria vor fi state membre ale spațiului Schengen aerian si maritim care vor aplica acquis-ul Schengen, iar controalele de frontieră asupra persoanelor la frontierele interne aeriene și maritime vor fi eliminate. Astfel, asistăm la o extindere a spațiului Schengen, care va avea peste 4 milioane de kilometri pătrați, o populație de aproximativ 450 de milioane de persoane, și va include 29 de țări, astfel: 25 dintre cele 27 de state ale Uniunii Europene, Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția.
Statele care fac parte din spațiul Schengen au obligativitatea:
- să aplice setul comun de norme denumit „acquis Schengen”, în ceea ce privește controalele la frontieră, eliberarea vizelor, cooperarea polițienească și protecția datelor cu caracter personal;
- să își asume responsabilitatea pentru controlul frontierelor externe în numele altor țări din spațiul Schengen și pentru eliberarea de vize Schengen uniforme;
- să coopereze eficient cu autoritățile de aplicare a legii din alte țări Schengen, astfel încât să mențină un nivel ridicat de securitate după eliminarea controalelor la frontierele interne;
- să se conecteze la Sistemul de informații Schengen (SIS) și să îl utilizeze. SIS furnizează informații autorităților cu privire la: arestarea unei persoane căutate, protecția unei persoane dispărute vulnerabile, confiscarea unui obiect ilegal sau furat.
În contextul cooperării în materie de aplicare a legii, spațiul Schengen permite:
- îmbunătățirea sistemelor de comunicare între forțele de poliție;
- urmărirea transfrontalieră a infractorilor;
- supravegherea transfrontalieră a suspecților;
- asistența operațională reciprocă;
- schimburi directe de informații între autoritățile polițienești.
Mai mult, personalitatea juridică a Uniunii Europene îi permite acesteia să acţioneze cu forţă sporită în cadrul organizaţiilor internaţionale, iar politicile aferente spaţiului de libertate, securitate şi justiţie sunt puse în aplicare de către statele membre şi de către instituţiile UE. Acestea din urmă sunt sprijinite de Agenţii specializate, precum:
- Agenția Europeană pentru Poliție de Frontieră și Gardă de Coastă – FRONTEX,
- Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii – EUROPOL
- Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală EUROJUST,
- Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene[1] (Fundamental Rights Agency – FRA)
- Agenția Uniunii Europene pentru Azil (EUAA);
- Observatorul European pentru Droguri şi Toxicomanie;
- Colegiul European de Poliţie CEPOL;
- Oficiul European de luptă antifraudă (OLAF).
Toate acestea converg la îndeplinirea unuia dintre principalele obiective ale spațiului Schengen, respectiv, protejarea cetățenilor săi, în lupta împotriva terorismului și a criminalității grave și organizate, inclusiv a traficului de persoane și a migrației ilegale, printr-o cooperare sporită între forțele de poliție, autoritățile vamale și autoritățile cu atribuții de control la frontierele externe ale Statelor Membre Schengen.
Astfel, începând cu 31 martie 2024, orice persoană, indiferent de cetățenie, inclusiv resortisanții țărilor din afara UE care locuiesc în UE sau care vizitează UE, în calitate de turiști, de participanți la schimburi de studenți sau în scopuri profesionale pot, de asemenea, să călătorească, pe cale aeriană sau maritimă, în spațiul Schengen, fără a fi supuși verificărilor sistematice la frontiere. Atunci când resortisantul țării non-Schengen nu îndeplinește condițiile de intrare prevăzute în Codul Frontierelor Schengen, la trecerea frontierelor externe ale Bulgariei și României, autoritățile de frontieră din Republica Bulgaria și România vor aplica refuzul intrării valabil pentru întregul spațiu Schengen.
În cazul navelor de croazieră, în situația în care itinerariul acesteia conține exclusiv porturi situate pe teritoriul statelor Schengen, nu se vor efectua verificări sistematice.
Totodată, pentru navele de agrement sunt aduse următoarele precizări:
- navele de agrement vor putea intra, sosind din cursă internă, într-un port care nu este punct de trecere a frontierei. De asemenea, acestea vor putea pleca în cursă internă dintr-un port care nu este punct de trecere a frontierei;
- în momentul în care persoanele de la bordul navelor de agrement declară că au proveniența sau destinația într-un port situat într-un stat membru, acestea nu fac obiectul verificărilor la frontiere și pot intra într-un / pleca dintr-un port care nu este punct de trecere a frontierei. Cu toate acestea, în funcție de analiza riscurilor legate de migrația ilegală, polițiștii de frontieră pot efectua verificări asupra persoanelor și/sau controale fizice ale navei de agrement;
- în situația în care nava de agrement vine dintr-o / pleacă într-o țară non-Schengen, se vor efectua verificări sistematice la frontieră persoanelor aflate la bord, la nivelul unui punct de trecere a frontierei portuar.
În ceea ce privește traficul navelor maritime de marfă, se vor efectua verificări sistematice asupra pasagerilor și membrilor de echipaj, care se debarcă sau ambarcă la bord.
Un alt aspect important, începând cu data de 31.03.2024, vizele eliberate de la nivelul punctelor de trecere a frontierei portuare maritime vor fi vize uniforme Schengen de scurtă ședere (de tip C) care conferă titularului dreptul de ședere pentru o durată de maximum 15 zile, dar numai în scopul tranzitului. Acestea vor fi eliberate în continuare navigatorilor, în conformitate cu prevederile Codului de Vize, în scopul îmbarcării, reîmbarcării sau debarcării de pe o navă pe care urmează să lucreze sau pe care au lucrat ca navigatori.
De asemenea, permisele de ședere și vizele de lungă ședere eliberate de Republica Bulgaria sau România vor fi valabile și după 31 martie 2024 și pe durata perioadei lor de valabilitate. Astfel, titularii permiselor de ședere eliberate de Republica Bulgaria și România, care sunt încă valabile după 31 martie 2024, vor avea dreptul la ședere de scurtă durată fără viză în celelalte țări Schengen în conformitate cu normele Schengen (nu mai mult de 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile) și în limitele perioadei de valabilitate a permiselor respective.
În ceea ce privește cetățenii români minori, aceștia nu vor mai efectua controlul de frontieră dacă se deplasează la bordul unei nave de agrement sau de croazieră într-un alt stat Schengen. Aceștia NU vor avea nevoie de un alt aviz suplimentar, putând să călătorească în spațiul Schengen cu îndeplinirea acelorași condiții ca și până în prezent. Astfel, cetățenii români minori pot ieși din România către state care aplică în totalitate acquis-ul Schengen, pe cale aeriană sau maritimă, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute de Legea nr. 248/2005.
Pentru deplasările către state non-Schengen, atât pentru adulți, cât și pentru minorii români, condițiile de călătorie rămân neschimbate, iar verificarea documentelor se va efectua de către reprezentanții Poliției de Frontieră, care vor fi în continuare prezenți în incinta porturilor și aeroporturilor și vor efectua acțiuni polițienești punctuale și inopinate, pentru a verifica identitatea și situația legală a persoanelor, dar și pentru a preveni și combate infracționalitatea transfrontalieră. Acțiunile polițienești se vor efectua în baza unei analize de risc sau a unei suspiciuni rezonabile. Polițiștii de frontieră vor avea în dotare dispozitive mobile de control pentru a stabili identitatea persoanei și efectua verificări în bazele de date operative. În situația în care suspiciunile nu se confirmă, persoana își poate continua călătoria. Dacă acestea se confirmă, persoanei i se va întrerupe călătoria și se vor aplica măsuri legale.
[1] Observatorul european al fenomenelor rasiste şi xenofobe, înfiinţat în 1997 şi stabilit la Viena, a fost transformat în Agenţia pentru Drepturi Fundamentale ca urmare a unei decizii a Consiliului European din decembrie 2003. Această agenţie independentă, stabilită la Viena în 2007, protejează şi promovează drepturile cetăţenilor europeni. Agenţia adună informaţii şi date, oferă consiliere UE şi statelor membre şi contribuie la sensibilizarea publicului cu privire la drepturile fundamentale, joacă un rol major în domenii de acţiune precum lupta împotriva rasismului, xenofobiei şi intoleranţei.
Fii primul care comentează