Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța (APMC), care administrează Portul Constanța, a încheiat anul 2024 cu un profit net istoric de 256.313.820 lei, cel mai mare din istoria sa, în ciuda faptului că cifra de afaceri a scăzut. Asta înseamnă, în medie, 702.229 lei pe zi, 29.259 lei pe oră sau circa 487 de lei pe minut.
Este o performanță contabilă remarcabilă, dar în spatele acestui succes se ascunde un adevăr trist.
Profit-record: peste 256 de milioane, cu mai puțini angajați
În ciuda unei scăderi de 13% a cifrei de afaceri față de 2023 (479 milioane lei față de 545 milioane lei), profitul net a crescut spectaculos cu 31%. Totul, cu doar 924 de angajați. Practic, APMC a produs un profit net de peste 277.000 de lei per angajat, un nivel uriaș pentru o companie care administrează o infrastructură strategică a statului. Datoriile se ridicau la 144.711.647, cea mai mică cifră din ultimele două decenii. Numărul de angajați este cu peste 50 mai mare decât în urmă cu zece ani.
Rata profitului, excepțională
De remarcat că rata profitului net a fost de 53,5%. Asta înseamnă că APMC a transformat mai mult de jumătate din fiecare leu încasat din activitatea sa în profit net. Este un nivel excepțional de ridicat, mai ales pentru o companie de stat care are rol de administrator de infrastructură, nu de operator comercial competitiv.
Prin comparație, media națională pentru companii de transport și logistică este între 5% și 15%. O rată de peste 50% este tipică mai degrabă pentru industrii monopoliste sau companii cu tarife administrate și costuri fixe foarte mici.
„Rupi facturi, dar nu mergi cu roțile prin port”
Această rentabilitate este criticată public, de mulți ani, chiar de președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, Mihai Daraban. Întrebat despre profitul uriaș al APMC încă din 2022, acesta a lansat un avertisment dur:
„Dacă doar rupi facturi, și în schimb ce faci? Uitați-vă cum arată drumurile din port… Portul este ca un administrator de bloc, dar fără lift, cu geamuri sparte, care face profit.”
Daraban consideră că rolul Administrației Porturilor nu este să genereze profituri și dividende, ci să reinvestească totul în infrastructura portuară: în adâncimi corecte ale danelor, în drumuri pentru TIR-uri, în organizarea unui flux logistic coerent.
„Portul ar trebui să aibă un euro profit. Să-și plătească salariații și restul să reinvestească în cheuri, în adâncimi, în drumuri. Nu să dea dividende. Dacă portul dă dividende, nu mai avem nici infrastructură, nici siguranță”, a punctat acesta.
Probleme ignorate: nave pe uscat și drumuri impracticabile
Criticile sale nu sunt doar teoretice. Daraban atrage atenția că în Portul Constanța navele încă se pun pe uscat pentru că adâncimea reală nu corespunde celei din hărți, iar drumurile din port sunt „la pământ”. În plus, lipsa unei strategii de organizare a traficului creează blocaje masive, în special din cauza TIR-urilor cu cereale.
„Ai atâtea enclave de teren al nimănui, care pot fi oferite în concesiune pentru a crea fluxuri logistice coerente, dar dacă se dau dividende, aceste soluții nu mai există.”
Statul, principalul beneficiar… sau vinovat?
Statul român, prin Ministerul Transporturilor, deține 80% din APMC, iar Fondul Proprietatea restul de 20%. În mod evident, o parte din profitul record va ajunge la bugetul de stat sub formă de dividende. Întrebarea este dacă această politică este una benefică pentru dezvoltarea portului sau doar un mod de a stoarce bani dintr-o infrastructură esențială pentru comerțul extern al României.
APMC a demonstrat că poate produce bani, dar întrebarea esențială este dacă rolul unui administrator public este să facă profit sau să investească fiecare leu în infrastructura de care depinde întreaga economie a României. În timp ce cifrele contabile arată impecabil, realitatea din port cere altceva: investiții, nu dividende.
Recomandări:
Ce diferențe sunt între șefii porturilor Constanța și Rotterdam
Fii primul care comentează