Principalele orașe românești au crescut mult mai repede decât altele din UE. Constanța e pe listă, dar este depășită cu mult de Cluj

Principalele orașe românești au performat foarte bine timp de 18 ani. Față de altele europene, creșterile sunt mai mari. Bineînțeles, au pornit și de la un nivel mult inferior și e cumva normal să aibă o creștere mare. Marcel Heroiu, expert al Băncii Mondiale, spune că orașele românești au crescut în primul rând datorită includerii în piața comună europeană.

„Dacă ne uităm pe exporturi, vedem cum s-a schimbat comerțul românesc comparativ cu perioada anilor ‘90″, spune el. De asemenea, Bogdan Dumitrescu, profesor ASE, este de părere că dacă ne uităm la structura exporturilor României din anul 2018 comparativ cu anul 1995 vedem o evoluție evidentă către produse cu valoare adăugată mai ridicată (de exemplu mașini și piese auto față de materii prime sau produse ale industriei textile).

Foarte pe scurt:

• Orașe precum Cluj-Napoca, Timișoara, București, Iași, Ploiești, Brașov, Constanța, Craiova au avut o creștere spectaculoasă comparativ cu alte orașe europene
• Sofia, Dublin, Riga au avut creșteri de 238%, 149% respectiv 145% în perioada 2000-2017
• Marcel Heroiu (BM ): Orașele românești au crescut în primul rând datorită includerii în piața comună europeană
• În 2018, România exporta de 25 ori mai mult decât în 1990 (Heroiu)
• Nu s-au mai făcut fabrici mamut, ci entități mai mici și mai flexibile (Heroiu)
• Bogdan Dumitrescu (ASE): În perioada 1995-2018 exporturile au crescut în România de circa 11,7 ori (conf. Eurostat)
• Ritmul de creștere a fost superior celui al PIB nominal, care s-a majorat de circa 7 ori, sau cu aproximativ 9% pe an (Bogdan Dumitrescu)
• Pentru a crește și mai mult nivelul de trai din România nu trebuie să ne oprim aici, trebuie să tindem spre produse cu valoare adăugată și mai mare (Bogdan Dumitrescu)
  

Graficul de mai jos reprezintă creșterea PIB-ului nominal ajustat la putere de cumpărare în perioada 2000 – 2017.

Orașe precum Cluj-Napoca, Timișoara, București, Iași, Ploiești, Brașov, Constanța, Craiova au avut o creștere spectaculoasă comparativ cu alte orașe europene. În cazul Cluj-Napoca, de exemplu, este vorba despre un avans de 333,5%, Timișoara de 302%, București de 293%, Iași de 257%, Ploiești de 233%, potrivit datelor Eurostat.

Altele europene, precum Sofia, Dublin, Riga au avut creșteri de 238%, 149% respectiv 145%.

Trei desene care arată cum s-a schimbat exportul României

„În 2018, România exporta de 25 ori mai mult decât în 1990. De asemenea, vedeți din figurile de mai jos cât de repede s-a schimbat economia României”, a spus Heroiu.

Potrivit lui Heroiu, nu s-au mai făcut fabrici mamut, ci entități mai mici și mai flexibile.
Sursa desenelor de mai sus: oec.world .

Trebuie să tindem spre produse cu valoare adăugată și mai mare

Analizând datele Eurostat, Bogdan Dumitrescu , profesor ASE, spune că în perioada 1995-2018 exporturile au crescut în România de circa 11,7 ori, considerând valori nominale exprimate în euro, sau cu aproximativ 11% pe an.

„Ritmul de creștere a fost superior celui al PIB nominal, care s-a majorat de circa 7 ori, sau cu aproximativ 9% pe an. Acest lucru nu este surprinzător, România înscriindu-se în trendul global de majorare a comerțului internațional într-un ritm superior celui al PIB, pe fondul globalizării și eliminării barierelor comerciale. Astfel, România a devenit o economie din ce în ce mai deschisă”, afirmă profesorul ASE.

Potrivit acestuia, nevoia de a fi competitiv pe piața globală a impus și o mai mare concentrare sectorială a economiilor, fapt observabil din structura exporturilor românești din 2018 comparativ cu 1995.

„Altfel spus, ne-am specializat în ceea ce știm să facem mai bine, am identificat industriile unde dispunem de avantaje competitive. Un exemplu grăitor în acest sens este reprezentat de ponderea mare a exporturilor legate de industria auto la nivelul anului 2018″, explică Bogdan Dumitrescu.

În plus, spune el, dacă ne uităm la structura exporturilor României din anul 2018 comparativ cu anul 1995 vedem o evoluție evidentă către produse cu valoare adăugată mai ridicată (de exemplu mașini și piese auto față de materii prime sau produse ale industriei textile).

„Totuși, pentru a crește și mai mult nivelul de trai din România nu trebuie să ne oprim aici, trebuie să tindem spre produse cu valoare adăugată și mai mare, care să încorporeze o componentă inovativă mai însemnată”, a mai arătat profesorul ASE.