Europa oferă un peisaj diversificat în privința salariilor, reflectând diferențele economice și sociale dintre țările membre ale Uniunii Europene. România, situată la periferia economiilor puternice din UE, se confruntă cu una dintre cele mai mari probleme sociale și economice: exodul forței de muncă. Aproximativ 3,2 milioane de români locuiesc și muncesc în alte state membre ale UE, conform datelor Băncii Naționale, Italia fiind destinația principală pentru 34% dintre ei. De asemenea, peste 76% dintre emigranți sunt apți de muncă (15-64 ani), ceea ce generează un impact semnificativ asupra pieței muncii din țară.
România și costurile exodului forței de muncă
România pierde aproximativ 50.000 de dolari pentru fiecare absolvent de studii universitare care emigrează. Acest cost reflectă investiția statului în educația unui individ pe parcursul a 16-20 de ani, bani care, odată plecați, nu mai aduc beneficii economiei locale. De exemplu, numai plecarea medicilor români a generat o pierdere estimată la 2,5 miliarde de dolari. Dacă se adaugă inginerii și alți specialiști, sumele devin colosale.
Problemele devin evidente în sectorul privat, unde 4 din 5 angajatori din România întâmpină dificultăți majore în găsirea de personal calificat. Potrivit unui raport al Băncii Mondiale, deficitul de competențe și migrația forței de muncă afectează atât calitatea, cât și cantitatea forței de muncă disponibile, limitând creșterea productivității.
Mărturiile românilor din diaspora: salarii și calitatea vieții
În încercarea de a înțelege mai bine condițiile de muncă și viața românilor care lucrează peste hotare, analiza mărturiilor lor evidențiază contraste semnificative între venituri, economii și costuri.
Franța
Un cuplu de ingineri care locuiește într-un oraș mediu din Franța câștigă împreună puțin peste 5.000 de euro net pe lună. Cu o chirie de 600 de euro pentru un apartament spațios și alte cheltuieli moderate, aceștia economisesc între 2.000 și 3.000 de euro lunar, ducând o viață confortabilă, cu 35-40 de zile de concediu pe an. În schimb, în Paris, un arhitect câștigă 2.700 de euro net, dar cheltuie peste jumătate din acest venit pe chirie.
Germania
Un șofer de camion din NRW câștigă între 2.900 și 3.100 de euro net lunar, reușind să economisească în jur de 500 de euro pe lună după plata chiriei și altor cheltuieli. În Stuttgart, un consultant IT ajunge la un venit net de 5.100 de euro, economisind până la 3.000 de euro lunar. Chiar dacă cheltuielile sunt mai mari în orașele mari, stabilitatea financiară și condițiile de muncă mai bune decât în România sunt apreciate.
Olanda și Danemarca
În Amsterdam, chiar și un lucrător necalificat într-un hostel câștigă 2.072 de euro net, economisind lunar 1.000 de euro. În Copenhaga, un frontend developer cu un salariu net de 4.700 de euro reușește să economisească 1.350 de euro lunar, subliniind diferența de trai comparativ cu România.
Elveția
Un programator din Elveția câștigă, în medie, 11.000-12.000 CHF pe lună, reușind să economisească minim 4.500 CHF lunar. Cu toate acestea, costurile ridicate ale vieții sunt compensate de oportunitățile financiare și de stabilitatea oferită de această țară.
Statele Unite și Canada
Un broker de marfă din Chicago câștigă 3.500 de dolari net, economisind doar 500 de dolari lunar, din cauza costurilor mari. În Canada, un muncitor din parcuri și drumuri câștigă 1.728 de dolari la două săptămâni, dar subliniază că, în ciuda salariului decent, cheltuielile sunt ridicate.
România: salarii mici și stagnare economică
Comparativ cu țările din Vest, salariile din România rămân mult mai mici, iar creșterile salariale nu sunt corelate cu productivitatea muncii. Potrivit Eurostat, salariul mediu net din România este de aproximativ 800 de euro, mult sub media Uniunii Europene. De asemenea, costurile mari pentru locuințe și utilități devin din ce în ce mai greu de suportat pentru români.
Concluzii
Exodul forței de muncă este un fenomen complex care reflectă inegalitățile economice dintre țările membre UE. În timp ce românii din diaspora câștigă salarii de 3-4 ori mai mari decât acasă și au acces la condiții de muncă și beneficii mai bune, România rămâne blocată într-un cerc vicios al pierderii de resurse umane valoroase. Pentru ca țara să-și recapete competitivitatea, este esențial să investească în infrastructură, educație și politici publice care să încurajeze forța de muncă calificată să rămână sau să revină.
Fii primul care comentează